Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), asociație cultural-științifică care funcționează sub egida Academiei Române, împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), instituţie de spiritualitate ortodoxă şi cultură românească, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, care funcţionează cu binecuvântarea şi sprijinul Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei continuând implementarea proiectelor şi manifestărilor, devenite tradiţionale, şi organizând altele noi, împreună cu partenerii săi, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Asociația Stefadina din București, Liga Cultural-Creştină „Andrei Șaguna”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș ş.a., în cursul anului 2019 au realizat un program complex de proiecte, activităţi şi manifestări ştiinţifice, culturale, civice, sociale și de spiritualitate ortodoxă. Consolidându-și statutul de instituții de știință și cultură cunoscute, cu un nucleu de cercetare, format din colaboratori statornici, cu un potențial recunoscut de cercetare și interpretare a realității, competitiv la nivel național, cele două Centre, și-au îndeplinit cu profesionalism, echilibru și onestitate menirea pentru care au fost înființate.
Despre toate acestea am stat de vorbă cu directorul științific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătușu:
-Stimate domnule Lăcătușu, care au fost cele mai importante acțiuni din anul recent încheiat?
Un important număr de manifestări, organizate în cursul anului 2019 au fost dedicate aniversării a unui sfert de veac de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Simpozioanele, sesiunile, colocviile, expozițiile, filmele documentare, lansările de carte și dezbaterile organizate pe această temă și-au propus să evidențieze realizările Episcopiei, în cei 25 de ani de activitate, preocuparea Consiliului Eparhial și a celor doi ierarhi care au păstorit în această perioadă, respectiv ÎPS Ioan, azi Mitropolit al Banatului și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, de a identifica priorităţile acestei zone şi a canaliza toate energiile pentru rezolvarea problemelor esenţiale care condiţionează şi asigură o stare de normalitate în comunităţilor parohiale din judeţele Covasna şi Harghita, și dăinuirea credincioșilor ortodocși români, pe aceste meleaguri binecuvântate. Din inima României. Astfel, prin materialele prezentate, rapoartele și conferințele susținute și mesajele primite, s-a reușit să se prezinte o imagine de ansamblu asupra parcursului istoric al Eparhiei, în primul sfert de veac al existenței sale.
Împlinirea a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei a fost marcată printr-o suită de manifestări de cultură și spiritualitate românească grupate sub genericul „Zilele culturii românești din județele Covasna și Harghita”, evenimente care au inclus: Liturghia arhierească oficiată de PS Andrei împreună cu un sobor de ierarhi și preoți, cu ocazia hramului Catedralei Episcopale din Miercurea Ciuc, la sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului; Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei, Istorie. Cultură. Civilizație, ediția a XXV-a; Expoziția de carte Volume și publicații apărute la editurile Grai Românesc și Eurocarpatica, în perioada 1999-2019¸ Simpozionul cu tema 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei; Expoziția foto documentară cu tema Eparhia Covasnei și Harghitei – 25 de ani în slujba credinței strămoșești și a culturii românești; Filmul documentar File din istoria Eparhiei Covasnei și Harghitei realizat cu sprijinul arhivei Televiziunii Române, a Televiziunii Trinitas și a Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”. Cu această ocazie au fost primite și prezentate mesaje din partea PF Daniel, ÎPS Laurențiu, ÎPS Ioan, a altor ierarhi, teologi, preoți, precum și din partea unor importante personalități laice: academicieni, universitari, cercetători, demnitari, parlamentari, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai societății civile etc.
-Organizarea acestor activități, de o importanți deosebită pentru comunitatea românească din zonă, necesită sume consistent, pe lângă volumul imens de muncă voluntară. Cum ați reușit să rezolvați problema fondurilor necesare?
O premieră absolută o constituie finanțarea de către Secretariatul General al Guvernului, prin Direcția pentru Strategii Guvernamentale, a unor importante proiecte cultural-științifice și de promovare a valorilor naționale din județele HARGHITA și COVASNA, din rândul cărora menționăm, pe cele implementate de către CESCH: Zilele Andrei Șaguna, ediția a XXVII-a; Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului ed. A XVII-a (organizată împreună cu Centrul Cultural Toplița); Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Românii din sud-estul Transilvaniei, Istorie. Cultură. Civilizație, ediția a XXV-a, editarea anuarului Acta Carpatica V/2018, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei; proiectul intitulat Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative, prin care au fost editate și distribuite gratuit patru lucrări, cu un total 2000 de pagini, după cum urmează: Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita; Valori culturale românești din județele Covasna și Harghita; Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei; Personalități românești din Covasna și Harghita; Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie” etc.
În realizarea proiectelor, acțiunilor și manifestărilor ce au avut loc în 2019, CESCH și CEDMNC au beneficiat și de sprijinul financiar al Curții Constituționale a României, Consiliului Județean Covasna, Consiliului Local Sfântu Gheorghe, SC Stefadina SRL din București, Tipografiei Magic Print din Onești, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și al unor generoși sponsori și binefăcători.
– Spre finalul anului 2019, sala Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, unde se desfășoară marea majoritate a activităților celor două Centre, și nu numai, a căpătat o nouă înfățișare, ca urmarea inaugurării unei importante biblioteci.
Într-adevăr, un alt eveniment deosebit l-a constituit inaugurarea Bibliotecii publice „Nicolae Colan”, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Instituției Prefectului Județul Covasna, Consiliului Județean Covasna, al Bibliotecii „Petru Dulfu” Baia Mare, Editurii și Tipografiei Magic Print Onești, Editurii TipoMoldova Iași, Editurii Saeculum București etc., punând, astfel, la dispoziţia publicului, peste 10.000 de volume. Biblioteca, deschisă în cadrul Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, pune la dispoziţia celor interesaţi cărţi şi periodice, dicţionare, tratate, enciclopedii, reviste de studii, articole şi cercetări, lucrări de masterat şi doctorat, publicaţii ale Academiei Române care promovează tot ceea ce este mai nou în cercetarea şi valorificarea ştiinţifică din domeniul ştiinţelor sociale. Biblioteca va fi un loc potrivit pentru toţi cei interesaţi de studiul Teologiei Ortodoxe, istoriei şi culturii româneşti, în general, şi al celei din sud-estul Transilvaniei, în mod special, elevi, studenţi, cercetători şi iubitori de lectură.
-Volumele ce se află la CESCH și CEDMNC au constituit și constituie un real sprijin pentru cei ce vor să-și pregătească lucrări pentru diferite niveluri de studii. Ce ne puteți spune despre acest aspect?
În anul 2019, au finalizat studiile doctorale și au susținut tezele de doctorat, obținând calificativul „Magna cum Laude”, preotul Gabriel-Laurențiu Panciu, secretar al Eparhiei, cu tema Bisericile românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945 și pr. Marius Banciu, de la parohia Sărmaș, protopopiatul Buzăul Transilvan, cu tema Marea Unire și românii din județele Ciuc, Odorhei și Treiescaune. Preoții Elisie Vatamanu, de la parohia Gheorgheni și Irimia Vlad, de la parohia Covasna-stațiune, urmează studiile doctorale la Facultățile de Teologie Ortodoxă din Sibiu și Constanța.
-Totodată, fondul de carte al celor două Centre crește în fiecare an. Care sunt noile apariții editoriale ale anului 2019?
La editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, în anul 2019 au apărut 24 de volume și publicații, dintre care amintim: revista Grai Românesc, periodic de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei și Harghitei, (patru numere); Acta Carpatica nr. V/2018, Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei; Ion I. Russu, Românii și secuii, ediția a II-a, ediție îngrijită și Prefață de Ioan Lăcătușu și Vasile Lechințan, Cuvânt înainte la ediția a II-a Ioan Opriș; Pr. Laurențiu-Gabriel Panciu, Taina Sfântului Maslu. Taina vindecării; Pr. dr. Laurențiu-Gabriel Panciu, Catedrala Episcopală din Miercurea-Ciuc. Sionul Arcului Intracarpatic, postfață de Ioan Lăcătușu; Profesioniștii noștri 25. Ion Giurcă un „general” pe frontul istoriografiei militare, volum îngrijit și Prefață de Vasile Stancu și Ioan Lăcătușu; Costel-Cristian Lazăr, Vintilă Rusu, Școala „Teodor Chindea” din Voșlobeni – repere monografice, prefață Ioan Lăcătușu; Corina Bărăgan-Sporea, Sita Buzăului în timpul Războiului Reîntregirii Țării (1914-1919), prefață Ioan Lăcătușu; Lăcrămioara Pop, Tulgheș. Din tezaurul etnografic românesc, ediție îngrijită de Florentina Teacă și Ioan Lăcătușu; Fotografia veche – Antidot la uitare, Coordonatori: Pr. Petru Cătinean. Mariana Olaru, Ileana Căliman; Ștefan Danciu, Metamorfoza lupului Omega; Mihai Trifoi, În umbra timpului, vol. 2, Prefață Mona Stoica, Argument Ioan Lăcătușu; Dana Buzoianu, Lunga istorie a unei clipe, Prefață de Nicolae Bucur, Postfață de Virgil Șerbu Cisteianu; Adrian Gheorghiu, Trecute lumini și umbre. Răzeșii – urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Prefață de Trăian-Petru Gheorghiu, Argument de Ioan Lăcătușu; Florentina Teacă, Covasna noastră; Florentina Teacă, Poveste despre noi, dacii din curbura Carpaților; Gelu Alexandru Tudor, Lupta pentru putere; Tradiție, cultură și spiritualitate în Deda și împrejurimi, vol. VII, ediție îngrijită și prefațată de Florin Bengean; Florentina Teacă, Simona Ancu, Mărturii fotografice din Vâlcele și Mihaela Aionesei, Florentina Teacă, Covăsneni pe urmele făuritorilor Unirii. Volumele editate reprezintă importante contribuţii la istoria şi cultura comunității românești din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică din zona Arcului Intracarpatic. Prin cercetările întreprinse, s-a căutat formularea unor răspunsuri, din perspectivă interdisciplinară, la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească, în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste.
Membrii și cercetătorii asociați a celor două centre (dr. Ioan Lăcătușu, pr. dr. Sebastian Pârvu, conf. univ. dr. Liliana Trofin, prof. Vasile Stancu, prof. drd. Florentina Teacă, ing. Ciprian Hugianu, Erich-Mihail Broanăr- n.red.) au publicat în reviste de specialitate şi în volume 15 studii, dintre care menționăm: „Arc peste timp: 1918 -2018. Comunitatea românească din județul Covasna”, „Contribuția învățământului ortodox și greco-catolic din comitatul Treiscaune, în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, în pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, „Un act de recuperare culturală Reeditarea volumului Românii din Tg.-Săcuiesc şi satele învecinate, după condica bisericii ortodoxe din Tg.-Săcuiesc (1781-1898), de Maria I. Negreanu”, „Noi contribuții documentare privind biografia publicistului și omului politic Ghiță Popp”, „Câteva repere bibliografice despre români și secui/maghiari, în anul Centenarului Marii Uniri”; „Românii din Covasna, Harghita și Mureș, la începutul secolului al II-lea de la Marea Unire”, „Sfântu Gheorghe din trecut și până azi. Crâmpeee monografice redactate de învățătorul Gheorghe Briotă în anul 1947”, „Documente privind evoluția sinuoasă a demersurilor de stabilire a frontierei dintre România și Imperiul Austro-Ungar”, ”Aspecte ale evoluției presei din județele Covasna și Harghita, după decembrie 1989” ș.a.
-De ani de zile, manifestările culturale și științifice, la care i-au parte importante personalități din toată țara, ocupă un loc împortant în activitatea Centrelor. Ce evenimente au fost organizate,în anul 2019?
În perioada de referință, CESCH și CDMNNC au organizat 24 de manifestări culturale şi ştiinţifice. Pe lângă cunoscutele proiecte, devenite tradiționale precum: Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe, Zilele Andrei Șaguna, Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (organizată împreună cu Centrul Cultural Toplița), Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, Zilele Nicolae Colan, au fost organizate și alte manifestări de real interes, la care au participat cercetători, muzeografi, arhiviști, istorici, sociologi, etnografi, teologi, publiciști, profesori, preoți și alți intelectuali interesați de problematica istoriei, culturii și spiritualității românești, din Arcul Intracarpatic, dintre care aminti: simpozionul Ecouri eminesciene contemporane, masa rotundă cu tema Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita, simpozion cu tema Acțiuni întreprinse de România, în anul 1919, pentru apărarea Hotărârilor de Unire cu Țara adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, evocarea Contribuția Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna la propășirea învățământului confesional ortodox în limba română în Transilvania, simpozionul România, pavăză în calea pătrunderii bolșevismului spre Europa, colocviul Savantul I.I. Russu – promotor al cercetării relațiilor româno-secuiești, simpozionul cu tema Satul românesc – vatră de promovare a conștiinței și identității naționale, simpozionul cu tema 75 de ani de la eliberarea orașului Sfântu Gheorghe de sub ocupația străină, colocviul cu tema Performanțe românești în Arcul Intracarpatic, Zilele Bibliotecii publice „Nicolae Colan” ș.a. Principalele sesiuni şi simpozioane au devenit manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, recunoscute pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei, prin participarea unor distinşi cercetători din principalele centre cultural-ştiinţifice ale ţării şi cunoscute personalităţi ale mediului academic românesc.
În același timp, reprezentanții celor două Centre au participat la 22 de sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, colocvii, reuniuni, dezbateri etc, manifestări care s-au desfășurat în localitățile: București, Bilbor, Miercurea Ciuc, Iași, Coroieni (Maramureș), Toplița, Pădureni, Satu Mare, Covasna, Mureșenii de Câmpie, Vama Buzăului, Bacău, Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc ș.a.
Beneficiind de îmbunătățirea spațiului de expunere, prin noile panouri de afişaj amplasate în spațiul Muzeului Spiritualității Românești, de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, în anul 2019 au fost organizate opt exzpoziții, dintre care enumerăm: Expoziția fotodocumentară „Comunitatea românească din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, în perioada interbelică”, „Noi apariții editoriale privind istoria localităților din sud-estul Transilvaniei”, „Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei – 25 de ani în slujba comunității românești din sud-estul Transilvaniei”, „Specificul identitar al satelor din județul Covasna”, „Valori culturale românești din județele Covasna și Harghita”, „Performanțe românești în Arcul Intracarpatic” și filmul documentar File din istoria Eparhiei Covasnei și Harghitei, realizat de Liga Cultural Creștină „Andrei Șaguna” (1993-1994).
– Ce alte acțiuni au mai fost desfășurare, despre care cititorii noștri ar trebui să afle de la D-voastră?
Pe linia gestionării fondului documentar, a bibliotecii și a bazei de date cu utilizator multiplu a continuat îmbogăţirea fondului documentar privind cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, prin preluarea de noi documente create sau păstrate de comunitățile românești din zonă; continuarea acţiunii de prelucrare arhivistică şi transpunerea în format electronic a bazei de date şi a fondurilor documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, sporirea numărului de cărți și publicații din biblioteca documentară; donarea de cărți bibliotecilor publice orășenești, comunale și școlare, din județul Covasna și din Republica Moldova. Și actualizarea bazei de date, în format electronic, cu utilizator multiplu.
Activitatea de valorificarea științifică a surselor documentare, s-a concretizat prin: coordonarea activităţii Grupului de cercetare „Ion I. Russu”, care realizează analiza anuală a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal și decernarea anuală a premiului „Ion I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; asigurarea bazei de date şi acordarea asistenţei de specialitate la elaborarea unor lucrări de licenţă, masterat, grad didactic şi doctorat; redactarea unor sinteze documentare, pe teme privind mass-media locală, conviețuirea interetnică ș.a.; actualizarea bibliografiei tematice selective referitoare la românii din Covasna şi Harghita; tehnoredactarea volumelor care au apărut la editurile Grai Românesc și Eurocarpatica; sprijinirea editării unor noi scrieri monografice ale localităților Târgu Secuiesc, Covasna, Vama Buzăului, Sita Buzăului, Toplița, Subcetate, Tulgheș, Voșlobeni, Deda ș.a.; redactarea de recenzii şi prezentări de lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei; colaborarea cu Televiziunea Trinitas și cu TV3 (TV Tg. Mureș) în realizarea documentarelor Din comorile ortodoxiei Biruitorii (redactori, pr. Florin Șerbănescu și Coralia Matea); colaborarea cu publicaţiile locale şi regionale, cu Redacţia de ştiri pentru românii de pretutindeni Romanian Global News şi Agenţia Agerpres.
Încă de la înființarea lor, acum aproape 25 de ani, cele două Centre au organizat și participat, și în anul 2019, la o gamă largă de manifestări științifice, culturale, civice și sociale, de spiritualitate ortodoxă, de istorie şi cultură românească, din rândul cărora am reținut: acţiunile de cinstire a memoriei unor personalități ale culturii naționale șia unor lideri locali ai comunității românești, din județele Covasna și Harghita; organizarea anuală, începând din anul 1998, în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie, a unor itinerare religios-istorice cu participarea tinerilor de la Seminarul Teologic Ortodox din Buzău, de la Filiala Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român din Târgovişte, ASCOR Braşov, LTCOR Sf. Gheorghe, Asociaţia „Neamunit” Bucureşti, ASCOR Sibiu ş.a. în parohiile ortodoxe din judeţele Covasna şi Harghita; participarea la manifestările dedicate marcării Zilei Naţionale a României; sprijinirea marcării unor evenimente importante din viaţa comunităţilor româneşti locale (aniversări, comemorări etc.); îndeplinirea atribuţiunilor de membru în Colegiile de redacție ale publicațiilor: Acta Carpatica, Acta Bacoviensia, Sangidava, Ștefadina… file de arhivă, Pro Memoria. 1940-1945, ASTRA Buzăul Ardelean şi colaborator la revista Rotonda valahă, Mesagerul de Covasna, Informația Harghitei ș. a; activitate în cadrul Consiliului Știinţific al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni și a Comisiei de pe lângă Prefectura judeţului Covasna pentru atribuirea denumirilor din spaţiul public al judeţului; continuarea legăturilor cu românii din românitatea apropiată şi din diaspora; acordarea de cărţi pentru premierea câştigătorilor unor concursuri şcolare din Sf. Gheorghe, Întorsura Buzăului, Covasna ş. a.; implicarea în activitatea de înmânarea titlului de cetăţean de onoare al comunităţii româneşti din Sf. Gheorghe; stabilirea zilei de 14 martie, ca zi de solidaritate a românilor de pretutindeni cu românii din Covasna și Harghita și instituirea acordării anuale a premiului pr. prof. Ilie Moldovan, instituțiilor și asociațiilor care sprijină păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita; continuarea parteneriatului cu asociațiile și fundațiile românești din județele Covasna și Harghita, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și a instituțiilor de cultură din cele două județe: Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Centrul Cultural Toplița, Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Toplița, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Covasna, Complexul Sportiv Național de la Izvoru Mureșului ș..a..; prezentarea și lansarea a 75 de cărți etc.
-Cititorii din județele Covasna și Harghita, dar și din toată țara, au vut posibilitatea să cunoască activitatea CESCH și CDMNNC care a fost reliefată în presă. Mai țineți șirul articolelor publicate în 2019?
Bineînțeles! Sub semnătura reprezentanților celor două Centre au apărut aproape 100 de articole în presa locală şi diverse volume, și peste 15 interviuri. De remarcat cele peste 110 de articole referitoare la activitatea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și a acțiunilor organizate împreună cu asociaţiile şi instituţiile partenere, marea majoritate cuprinzând aprecieri pozitive, la adresa manifestărilor organizate. Și pe această cale, aducem sincere mulțumiri corespondenților, pentru județele Covasna și Harghita, a agențiilor de presă și a posturilor naționale de radio și televiziune: Oana Mălina Negrea, Angela Bârsan, Gina Ștefan, Eugen Popescu, precum și vouă, Maria Crețu- Graur și Ana Ciorici Costache, de la cotidianul „Mesagerul de Covasna”, Mihail Groza, Ștefan Pătrîntaș, Dana Mezey și Liviu Cîmpean, de la publicația „Informația Harghitei”, Doru Decebal Feldiorean și Vasile Stancu, de la bilunarul „Condeiul ardelean”, Iulia Drăghici Taraș și Daniela Luca, de la cotidianul „Observatorul de Covasna”, precum și publiciștilor Ion Longin Popescu, Ion Popescu Topolog, Valentin Marica, Dorin Suciu, Constantin Secară, Irina Airinei, Larisa Axinia, Vasile Lechințan ș.a.
– Ce planuri aveți pentru anul 2020?
Ca obiective prioritare pentru activitatea viitoare, menţionăm: inițierea demersurilor pentru continuarea multianuală a cofinanțării proiectelor culturale și științifice de către Secretariatul General al Guvernului, atragerea unui număr mai mare de tineri la manifestările organizate de cele două Centre, sporirea colaborării cu instituţiile partenere, protopopiate, parohii ortodoxe, şcolile cu predare în limba română, din cele două judeţe şi cu mass-media; atragerea unor noi surse de finanţare a proiectelor iniţiate, îmbunătăţirea dotărilor, finalizarea evidenței informatizate a cărților din Biblioteca „Nicolae Colan”, lansarea împreună cu Centrul European de Studii în Problemele Etnice al Academiei Române a Doctrinei Naționale, document care fundamentează dezvoltarea României, în viitoarele decenii, noi apariții în Colecția „Profesioniști noștri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica, colocvii și expoziții documentare pe teme precum: Românii din Bazinul Baraolt, Relațiile Brașovului cu fostele scaune secuiești, Românii din fostul județ Odorhei, Rolul negustorilor români din Arcul Intracarpatic, în dezvoltarea relațiilor economice cu Țara Românească și Moldova etc.
Având în vedere evenimentele pe care urmează să le marcăm, în anul 2020, ne-am propus ca în cadrul manifestărilor cultural-științifice să organizăm: în programul Zilele Andrei Șaguna, ediția a XXVIII-a, simpozionul cu tema De la actul de justiție de la 4 iunie 1920 de la Trianon, la Dictatul de la Viena din 30 august 1940 și colocviul academic Lucrări științifice de doctorat privind românii din sud-estul Transilvaniei, în cadrul Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediția a XII-a. Tema principală a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”, ediția a XXVI-a, va fi Recunoașterea juridică internațională a României întregite etc. Majoritatea materialelor prezentate în cadrul manifestărilor menționate vor fi introduse în circuitul ştiinţific, prin publicarea lor în revista „Acta Carpatica nr. VI/2019”– anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și în volume dedicate marcării împlinirii a 100 de ani de la Tratatul de pace de la Trianon și 80 de ani de la adoptarea Dictatului de la Viena.
În cadrul proiectului Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative ne propunem să edităm volumele: Românii la Conferința de Pace de la Paris. Tratatul de la Trianon și Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român (volume de studii prezentate de istorici, arhiviști și cercetători români, în programele manifestărilor cultural-științifice organizate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, pentru marcarea a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon și 80 de ani de la Dictatul de la Viena); tezele de doctorat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi românii din sud-estul Transilvaniei și Bisericile Românești din Județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune (azi Covasna și Harghita) în perioada 1918-1945, susținute de preoții Marius Banciu și Laurențiu-Gabriel Panciu, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș Bolyai” și la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, din Cluj-Napoca, cu calificativul „Magna cum Laude”; volumul; Profesioniștii noștri27. Istoricul Vasile Lechințan la 70 de ani, volum dedicat istoricului clujean Vasile Lechințan, autor a numeroase lucrări referitoare la istoria românilor din Transilvania, în general, și a celor din sud-estul Transilvaniei, în mod deosebit; Cronica parohiei Bățănii Mari (1920-1940) de pr. Ioan Garcea – cronica reprezintă o adevărată frescă a vieții cotidiene dintr-o comunitate multietnică din fostul județ Treiscaune, în perioada interbelică; și reeditarea lucrării Depresiunea Întorsurii Buzăului. Studiu geografic, istoric și economic, redactat de Laurian Someșan, Emil Micu și Vasile C.Pop, cercetători la Institutul de Cercetări Economice și Sociale, Brașov, 1947 – lucrare completată cu bibliografia din perioada 1947-2020 actualizată, localitățile din Despresiunea Întorsurii Buzăului neavând încă editate lucrări monografice.
Una dintre prioritățile Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2020, o reprezintă proiectul Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita, prin care urmează să realizăm: scanarea și punerea în circuitul public, sub formă digitală și tipărită, a publicațiilor românești editate în perioada interbelică, în fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita; finalizarea evidenței informatizate a fondului de carte de la Biblioteca „Nicolae Colan” (5000 de volume)- bibliotecă publică inaugurată cu ocazia Zilei Naționale a României – 1 Decembrie 2019 – și constituirea bibliotecii virtuale Eurocarpatica prin scanarea a 500 de volume de istorie, cultură și spiritualitate românească.
Și pe această cale mulţumim, tuturor partenerilor, din întreaga țară, asociațiilor culturale din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, instituțiile culturale partenere, statornicilor colaboratori și generoșilor sponsori, pentru sprijinul acordat, sprijin de care sperăm că vom beneficia și în cursul anului 2020.
Ana Ciorici-Costache
Maria Crețu-Graur
