Balul portului popular la Sita Buzăului: „Aceasta este adevărata Românie! Aici se vede unde este un român, unde este o româncă, în această seară vom cânta românește, vom dansa românește și vom simți românește, îmbrăcați în costumul popular românesc.”

Dacă e sfârșit de ianuarie, se știe, este organizat Balul Portului Popular la Sita Buzăului care, iată, a ajuns la a V-a ediție.
Sâmbătă, 28 ianuarie a.c., atât organizatorii – Primăria și Căminul Cultural Sita Buzăului, împreună cu Asociația „Brâulețul” din localitate, cât și toți cei care au avut grijă, din timp, să confirme participarea la balul mult așteptat de toată comunitatea, au avut de lucru: primii cu aranjarea sălii pentru cei 400 de petrecăreți care, la rândul lor, au trudit cu pregătirea costumelor populare dar și a bucatelor și băuturilor cele mai bune cu care fiecare a venit, conform tradiției, la această nouă întâlnire a românilor din zona Buzaielor, și nu numai.
Sunt la a treia participare la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului pe care, pot spune „l-am văzut crescând”. Însă, cele văzute și trăite într-o frumoasă seară de iarnă, alături de toți românii frumoși sosiți din Sita Buzăului, Barcani, Ciumernic, Întorsura Buzăului, Covasna, Vâlcele, Săcele, Măieruș, Rupea și Sf. Gheorghe- copii, părinți, bunici – îmbrăcați în costume populare unul mai frumos decât altul, cu greu pot fi cuprinse în aceste rânduri ce vor constitui, în timp, valoroase mărturii ale existenței noastre pe aceste meleaguri
O astfel de întâlnire de suflet românesc nu putea începe altfel decât cu intonarea Imnului național „Deșteaptă-te române!”, cântat de marea majoritate a participanților din ale căror piepturi s-a auzit: „Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume /Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman…”

„Aceasta este adevărata Românie!”
Inițiatorul și totodată „sufletul” Balului Portului Popular de la Sita Buzăului, Daniel Neagoe, fost director al Căminului Cultural, în prezent președinte al Asociației „ Brâulețul” a spus, în discursul său: „Acum cinci ani, când am organizat prima ediție a Balului Portului Popular la Sita Buzăului, ne întrebam dacă vom avea 100 de persoane îmbrăcate în port popular; uitați-vă în această seară ce este aici! Este o zi foarte importantă pentru noi, pentru siteni și pentru toți cei care suntem aici de față. Uitați-vă la Dvs, sunteți minunați! Aceasta este adevărata Românie! Aici se vede unde este un român, unde este o româncă, în această seară vom cânta românește, vom dansa românește și vom simți românește, îmbrăcați în costumul popular românesc. Așa cum dvs ne aplaudați pe noi, cei care încercăm să ducem mai departe tradiția și portul popular, așa dorim și noi să vă aplaudăm cu sufletul, cu inima. Mulțumim tuturor celor care v-ați deplasat și ați făcut ca această seară să devină o seară unică pentru Sita Buzăului. Sunteți aici tocmai pentru a demonstra că neamul românesc nu va pieri niciodată. Așa cum sunteți îmbrăcați, dăm dovadă că suntem români!”

„Intonând imnul țării a fost ca și cum ne-am rugat la Dumnezeu, cu rugăciunea Tatăl nostru”

Alături de enoriașii săi, părintele protopop Florin Tohăneanu a lăsat la o parte formalismele și s-a adresat participanților spunându-le: Mă gândeam cu ce cuvinte să încep în seara aceasta. Am renunțat la sintagma „iubiți credincioși”, o păstrez pentru mâine dimineață la Sfânta Liturghie, apoi am vrut să zic „ doamnelor și domnilor”, dar am renunțat din nou și cel mai potrivit mi se pare să mă adresez Dvs cu „Cinstiți gospodari!” pentru că am mărturisit câtorva prieteni că m-am uitat de vreo câteva ori la anumite persoane pe care le cunosc foarte bine, și m-am întrebat dacă ei sunt. V-au schimbat aceste veșminte  despre care îmi place să spun că sunt veșminte sfinte, pentru că sunt veșmintele moșilor și strămoșilor noștri. Aș dori să mai facem un pas, acesta este primul pas, și să avem acasă  veșminte naționale „de curat” așa cum sunt acestea, și pe cele de zi de zi, așa cum aveau și strămoșii noștri. (…) Rădăcinile care ne-au ținut veacuri de-a rândul pe acest pământ sunt rădăcini trainice, și fața lor văzută sunt și aceste veșminte sfinte pe care le purtați astăzi frățiile voastre. Să de-a Dumnezeu să păstreze acest obicei frumos, și altele pe care le avem în comunele noastre de pe Buzaie, și urmașii noștri”. Atrăgând atenția cu privire la o mică scăpare în intonarea Imnului național – nu s-a cântat strofa a 3-a, părintele Florin Tohăneanu a conchis: „Intonând imnul țării, a fost ca si cum ne-am rugat la Dumnezeu cu rugăciunea Tatăl nostru.”

În scurtul său cuvânt ținut la începultul balului, primarul comunei Sita Buzăului, Nicoale Stoica a spus: „ Bucuria mea este că la a V-a ediție, această sală în care suntem, care nouă ni se pare destul de mare, este neîncăpătoare. Aș dori să vă mulțumesc tuturor nu numai pentru prezență, ci și pentru costumele populare pe care le purtați. Aceste costume mi-aș dori să le lăsați copiilor și urmașilor Dvs.”

Să înceapă distracția
„Hai la Brâu,la Brâu, la Brâu,
Hop șa,
Și la secerat de grâu,
Hop șa,
Iată Brâu’ trece râu’,
Hop șa,
Și mândruța potecuța,
Hop șa..”
Având ca principal scop al prezenței lor la Balul Portului Popular, DANSUL, cu mic, cu mare s-au prins în HORA UNIRII după care au dansat, ca vrăjiți de farmecul jocului, toată gama dansurilor din Curbura Carpaților: Învârtita, Breaza, Ardeleanca, Hora, Sârba, Alunelul, Chindia, Jocul în doi, Brâul, dar și „Treambura Pamporea”, un dans machedonean în care tinerii s-au prins în 4-5 cercuri concentrice (din lipsă de spațiu, evident) precum și pe muzica lui Michael Jackson sau pe o melodie de muzică ușoară pe ritmul căreia, într-un inedit  „flash mob”, participanții au dansat „ca la discotecă”, purtând frumoase costume populare.
De fiecare dată când am participat la balurile sitenilor sau ale întorsurenilor am fost fascinată de bucuria aparte a acestora de a dansa Brâul, condus rând pe rând de câte un gospodar al satului, dar mai ales de fantastica energie pe care o transmite acest joc (eu așa simt). Cei prezenți în sală care au ales să fie spectatori, dar și cei care au urmărit filmulețul postat de „Mesagerul de Covasna” pe facebook, i-au putut urmări pe dansatorii tineri sau mai în vârstă care, timp de aproape opt minute, au dansat în așa fel de parcă aveau jăratec pe sub picioare. În balconul din care am imortalizat momentul, dansam și eu precum Scarlet O’Hara (ea pe sub masă, eu în genunchi, pe scaun) și parcă și aparatul de filmat îmi dansa în mâini.

„O întâlnire cu românii adevărați!”
„Ce vedem astăzi aici e senzațional! Și în alte părți se dansează Brâul, dar ca atâția oameni, tineri și adulți, să danseze la fel, încă nu am văzut, cum dealtfel nici atâția oameni îmbrăcați în costum popular nu am mai văzut nicăieri.”- mi-a mărturisit Gabriel Cimpoaie, dansator de peste 20 de ani, membru al Ansamblului „Astra” din Săcele, care venise la bal alături de soția sa care purta „ ia în care bunica sa a fost mireasă”, și de mulți alți prieteni din localitatea brașoveană. „Ca român, când văd atâtea costume și oameni care știu să danseze dansuri populare, am credința că suntem pe drumul cel bun. După 1989 s- a renunțat, în mare parte, la portul și la dansul popular -ne-am îmbrăcat în alte haine și am dansat alte dansuri-, dar acum se încearcă scoaterea costumelor vechi din lăzi precum și confecționarea unora noi.”-a mai adăugat Gabriel Cimpoaie care a fost completat în declarații de Iulia Țeposu, îmbrăcată într-un superb costum „de Rupea” care a concluzionat: „O ÎNTÂLNIRE CU ROMÂNII ADEVĂRAȚI!”

La Balul Portului Popular de la Sita Buzăului l-am întâlnit, și în acest an, pe Ciprian B. Vișan, președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST” din Brașov, printre puținii care era îmbrăcat „civil” din motive obiective (ia pe care o are nu îl mai încape). Fascinat, ca și mine, de tot ceea ce a văzut în jurul său, acestea ne-a spus: „ Este deosebit, este mult mai multă lume și sunt mult mai mulți oameni în costum popular decât la ediția de anul trecut. (…) Este o ocazie deosebită ca oamenii să se întâlnească la început de an, să-și stabilească prioritățile și obiectivele pentru acest an. Aici este o comunitate extrem de unită, de frumoasă, care ne dă speranța că lucrurile vor sta și mai bine și vom fi mai uniți.”
În grupul „săcelenilor” l-am remarcat și pe Adrian Moraru, pe a cărui față zâmbetul a fost prezent tot timpul balului. „Am făcut parte din Ansamblul Astra vreo 20-25 de ani. Mie tot timpul îmi saltă inima de bucurie când aud muzică populară, văd și joc jocuri populare. Și la Săcele se păstrează tradiţiile – mulți dintre noi ne-am făcut costume populare – copii, vârstnici. Văd că am început să ne întoarcem la costumele noastre populare; un timp am dat hainele deoparte, dar, în costumul popular eu, unul, mă simt cel mai bine.” 
Scormonind în „cutia cu amintiri”, Adrian ne-a împărtășit câteva amintiri „din tinerețile” sale: „ De loc sunt de aici, din Sita. În această sală se rulau filmele, dar se făceau și baluri. Îmi mai amintesc că, la baluri, marginea aceasta din stânga era plină de scaune, erau fete, cu mamele lor. Eu am prins perioada când veneau la bal împreună iar noi, băieții, mergeam și ceream fetele la dans și, mamele, pe margine, vorbeau între ele: „Uite, tu, a luat-o pe aia la dans, o fi ceva între ei? A fost tare frumos, și nu uit perioada aceea niciodată”.
De perioada asta frumoasă cu siguranță își vor aminti și copiii care au venit la bal împreună cu părinții și bunicii lor și nu au fost puțini, poate chiar și cea mai tânără participantă, Elena, în vârstă de doar un anișor, care a „ dansat” în brațele mamei sale fără să dea semne că jocul popular n-ar fi pe placul ei.

 Pe plan cultural consider că este o reușită

În jurul orei trei a dimineții de duminică, înainte de a mă pregăti să plec spre casă (am fost printre primii care am părăsit „locul distracției”, ultimii petrecăreți plecând de la bal în jurul orei 6.00, după cum am aflat), am stat de vorbă cu primarul comunei, Nicolae Stoica, care a spus: „În primul rând declar din suflet că sunt foarte bucuros pentru evenimentul organizat în această seară, nu neapărat că suntem principalii organizatori, alături de Căminul Cultural și Asociația „Brâulețul”, ci eu mă bucur pentru cetățenii din comuna noastră. Am rămas surprins de faptul că există atâta dorință de ceva nou. Nou ce înseamnă: e o mare mirare astăzi, dar să ne bucurăm că îmbrăcăm straie populare, deci ducem tradiția mai departe. E foarte important pentru noi! Pe plan cultural consider că este o reușită, aici fiind prezenți copii, părinți, bunici, laolaltă.”

Cu siguranță, părerea unanimă a tuturor celor prezenți la a V-a ediție a Balului Portului Popular de la Sita Buzăului este următoarea: A FOST O REUȘITĂ!!! Și cum aprecierile și comentariile la postările de pe pagina de facebook a Mesagerul de Covasna „au curs” începând de duminică, imediat după postarea filmuleţelor, am ales să preiau două dintre acestea în care se spune:
„Tot mai mulți, tot mai frumoși sitenii noștri, și nu numai. Portul popular a fost la înălţime, cântec, joc și voie bună, de la țăran, la ,,popă” și primar. Mulțumim organizatorilor!”- Zărnescu Livia 
„Aseară, tradiția a fost la ea acasă! Este un sentiment extraordinar să poți vedea 400 de persoane îmbrăcate în port popular, să danseze toți pe același ritm, să simți bătăile Brâului cu strigături până pe șira spinării, și toți să fie pe aceeași bătaie de picior.”- Liviu Popica.
Maria Crețu-Graur