A III-a ediție a Balului Portului Popular organizată sâmbătă, la Căminul Cultural din Brădet-Întorsura Buzăului, a adus laolaltă români frumoși din localitate-copii, tineri, părinți, bunici- cărora li s-au alăturat frați din Sita Buzăului, Barcani, Vâlcele, Teliu, Sf. Gheorghe, spre a petrece încă o seară de neuitat în care costumul popular românesc, dansul și voia bună au fost la ele acasă.
După ce și-a întâmpinat oaspeții și a avut grijă ca fiecare lucru să fie bine pus la punct, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, Costică Oltean, a declarat deschisă a III-a ediție a Balului Portului Polular. În discursul său, acesta a spus: „Portul și obiceiurile, cântecul și dansul popular își au rădăcini străvechi pe meleagurile întorsurene. Alături de izvoarele nescrise ale istoriei, cântecul și dansul popular au perpetuat în timp caracteristici definitorii, atât ale vetrei strămoșești cât și ale acelor care au viețuit pe aceste locuri. În același timp, folclorul exprimă gândirea și sentimentele unui popor, trăirea lui, este, am putea spune, viața și sufletul românului. Prin cântec, dans și prin costume populare, întorsurenii își exprimă chiar identitatea lor, de veacuri. Dansurile și cântecele locului reprezintă cartea lor de vizită, tradiția vie care se păstrează și se transmite mai departe. Avem un folclor atât de frumos, de variat și de original, încât este păcat să se stingă, încet-încet. Trebuie să facem ceva, fiecare acolo unde și cât poate, pentru a perpetua folclorul prin orice mijloace, pentru a-l transmite generațiilor viitoare. Preţuirea valorilor culturale şi respectarea identităţii fiecăruia reprezintă o lecţie constantă de preţuire a bunurilor făurite de geniul artistic al generaţiilor care-şi apără tradiţiile strămoșești.”
„Amintirea și viața înaintașilor noștri ne obligă să rămânem uniți”
Despre legătura dintre generații trecute, prezente și viitoare a vorbit și părintele protopop Florin Tohănean, care a menționat: „Amintirea și viața înaintașilor noștri ne obligă să rămânem uniți. Doar UNIREA, indiferent de opinii, de culoarea politică, este aceea care să ne ducă mai departe, spre viitor. Să rămânem uniți, să avem această înțelepciune și să-l rugăm pe Dumnezeu să ne ghideze mintea și inima de a păstra calea comunității, să putem duce mai departe ceea ce am primit. Să lăsăm moștenire urmașilor noștri această comoară, acea a portului românesc, aceasta este o componentă a identității noastre românești.”
Prezent în rândul enoriașilor săi, preotul paroh Ciprian Popica a spus, printre altele: „Când îmbrăcăm portul acesta popular noi îi sărbătorim pe aceia care au trăit și s-au jertfit pentru ca noi să fim liberi. O părticică din inima lor este cusută (în portul popular.-n red) pentru că de obicei porturile acestea au fost cusute de soțiile care aveau bărbații pe front, și să știți că făceau cruci pe un fond alb, cu nădejdea învierii, cu dorința să se întoarcă și să vină acasă și să poată să-și sfințească viața în ceea ce Dumnezeu a rânduit. Cu gândul acesta am venit și eu și m-am alăturat bucuriei dumneavoastră: Sărbătoarea Portului Național- pentru că sună mai bine- sărbătoarea îl face pe român să se bucure, și prin tradiție continuă o lucrare pe care el a primit-o în dar de la Dumnezeu, prin strădania celor care au fost înaintași. ”
„…Suntem cei care astăzi strigăm, la Întorsura Buzăului, mândria că suntem români! ”
Adresându-se celor prezenți la Balul Portului Popular de la Brădet, primarul orașului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, a dorit să scoată în evidență nevoia de unire și mai ales aceea de a ne bucura că suntem români. „Trebuie să ne creem sau să recuperăm repere, căci tot mai multă lume începe să vadă viitorul ca fiind unul sumbru. Cum am putea să facem față provocărilor zilei de mâine, când lumea se atomizează, se pulverizează, nu mai crede în Dumnezeu, nu mai crede în nimic? …Ba da, crede în ceva: în bani și dominație, lucruri care, în curgerea istoriei s-a demonstrat că au generat rău. Și-o putem face în două feluri. Rostul întâlnirii noastre de astăzi este de a ne mândri că suntem români, ceea ce ne definește, și sunt câteva grupuri sau elemente definitorii care vorbesc despre noi astăzi, cu gândul la trecut și cu speranța viitorului: este religia noastră, ortodoxia, biserica, credința că fără Dumnezeu nu putem face nimic, și în al doilea rând credința că viitorul nu ni-l putem întemeia decât plecând de la cei care ne-au adus până astăzi și ne-au dat o țară și acest port. Tot mai mulți dintre noi încearcă sentimentul de jenă că sunt români crezând că dacă unii dintre noi sunt răi într-o lume a bunăstării, toți suntem la fel. Va trebui să ne bucurăm că suntem români și să facem manifestă această bucurie. Faptul că astăzi suntem la a III-a întâlnire, cu mândria de a afirma pentru cei de față și pentru toată lumea, trăim cu demnitate sentimentul că suntem români. Al doilea lucru, la fel de important este că UNIȚI vom face față tuturor provocărilor,(…) să ne vedem cât mai des cu hainele naționale pe noi, dar cu sufletul românesc, și să ne bucurăm în această seară că suntem români și că suntem, poate, nu mii, dar suntem cei care astăzi strigăm, la Întorsura Buzăului, mândria că suntem români! ”- a spus Leca Băncilă.
Odată finalizate discursurile oficiale… a început balul care a ținut până în zorii zilei de duminică. Începând de la cei mai mici participanți (mai bine zis cele mai mici), două fetițe îmbrăcate în frumoase costume populare, care nu au stat nicio clipă locului (una dintre acestea, Elena, în vârstă de un anișor, participa deja la al doilea bal, după cel de la Sita Buzăului), până la cel mai în etate, toți cei prezenți la Balul Portului Popular de la Întorsura Buzăului au dansat, s-au bucurat că sunt împreună, au mâncat gogoși calde oferite de gazde (pe lângă bunătățile cu care fiecare participant a venit de acasă), au urmărit programul artistic ce a cuprins suite de dansuri prezentate de membrii Ansambului „Cununa Carpaților” din localitate precum și de cei ai Formației de dansuri populare „Cetățuia” din comuna vecină Teliu, jud. Brașov. Cei mai norocoși au plecat acasă cu premiile oferite de organizatori, în cadrul tombolei.
„Sunt foarte mulțumit de reușită, într-adevăr se vede că lumea răspunde cu DA la acest eveniment pentru că cerințele au fost mult mai mari- nouă ne mai trebuia încă un cămin, lângă acesta, ca să putem să facem față cerințelor, însă trebuie să rămână și loc de dans deoarece, la bal, toată lumea vine să joace. E bine că la acest eveniment, spre bucuria mea, am văzut multe persoane care și-au cumpărat sau chiar și-au cusut o iie sau chiar un costum întreg, și acesta este un lucru bun pentru că astfel ducem mai departe tradiția portului popular românesc . (…) Până la ora 6 (duminică-n.red) am avut dansatori- asta ne spune că le-a plăcut, că s-au distrat și s-au simțit bine. Vă mărturisesc ceva: La fiecare bal mi-aș dori să savurez și eu fiecare moment, să văd lumea cum se distrează dar, din păcate, în calitate de organizator pierd mare parte din acele momente de care mă bucur ulterior văzând pozele și filmele făcute și postate pe rețele de socializare.
A III-a ediție a Balului Portului Popular de la Întorsura Buzăului a fost organizată de Primăria și Casa de Cultură Întorsura Buzăului, Căminul Cultural Brădet și Asociația „Cununa Carpaților” din localitate.
Maria Crețu-Graur
