În rândul publicațiilor ASTREI, revista „ASTRA CLUJEANĂ” se impune prin vechime și profesionalism. Editată de către Despărţământul Cluj al ASTREI ca un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, revista se află în anul XIII de apariție.
Vizual, fiecare număr se aseamănă cu cele anterioare, prin aleasa prezentare grafică și prin aproximativ acelaşi număr de pagini (între 90-110 p.). Ilustraţia de pe coperta principală face trimitere clară la conținut. Astfel nr. 1-2/2016 are pe coperta întâi imaginea lui Constantin Brâncuşi; coperta a patra, clădirea Academiei Române, Bucureşti. Cele două imagini reprezentative ale publicaţiei ghidează cititorul spre sumar.
Chiar numai după parcurgerea cuprinsului, îţi dai seama că revista se impune prin ţinuta ştiinţifică, categoric imprimată de conducerea revistei: redactor-şef – Mircea Popa, secretar de redacţie – Vasile Lechinţan, cărora le-a dat concursul acad. Dumitru Protase, prof. Florea Marin, dr. Vasile Şt. Tutula.
Modul de abordare a cuprinsului revistei diferă nesemnificativ de la un număr la altul. Ne referim în mod special la rubrici. Considerăm că nu există o consecvenţă în menţinerea şi existenţa unor rubrici permanente, probabil nu se dorește aceasta.
În numărul 1-2 din 2015, rubricile revistei, urmând un parcurs logic, orientând cititorul: I. Evenimente, aniversări, rememorări; II. Istorie şi continuitate; III. Actualitatea în dezbateri; IV. Instituţii şi personalităţi; V. In memoriam; VI. Cum gândim şi cum scriem; VII. Cronici, recenzii, semnalări.
Aşa cum se cunoaşte, între preocupările importante ale ASTREI dintotdeauna au fost ştiinţele umaniste, în principal literatura şi istoria, cum rezultă şi din denumirea Asociaţiunii. Încadrându-se în acest deziderat, astriştii clujeni au inclus în primele pagini studiile: „Un eveniment cultural major: revista „Familia” la 150 de ani” (Mircea Popa); „60 de ani de la moarte, George Enescu şi Clujul” (Mircea Popa); „Lucian Blaga şi ultimii săi ani la Cluj” (Eugen S. Cucerzan).
Studiile elaborate de Mircea Popa, important cercetător şi istoric literar, cunoscut nouă şi din alte multe colaborări la revistele astriste şi nu numai, atrag atenţia de la început. Împlinirea a 150 de ani de la apariţia revistei „Familia” (1865-1906) îi oferă ocazia lui Mircea Popa ca, în patru pagini dense, să ne prezinte importanţa revistei şi a mentorului ei Iosif Vulcan (1841-1907), accentuând faptul că „în ea şi prin ea se manifestă toate direcţiile şi curentele cele mai de seamă ale timpului” (p.3). Este bine că Astra nu uită de această revistă ce a constituit „o adevărată mană cerească pentru românii însetaţi de limbă şi cultură naţională” (p.4). Istoricul literar Mircea Popa a cercetat şi fenomenul muzical. Pasionat cercetător al documentelor de arhivă şi al presei interbelice, a fost cucerit desigur de tot ce s-a referit la „George Enescu şi Clujul”. Un extraordinar material, cu ilustraţie adecvată, prilejuit de comemorarea a 60 de ani de la moartea marelui muzician. După ce marchează prezenţa lui Enescu în presa transilvăneană (începând cu anul 1898, la Arad), în mai mult de şapte pagini, sunt menţionate toate concertele susţinute de Enescu în Cluj, cu reacţiile avute în presa clujeană a timpului. Pagini de adevărată delectare intelectuală – citindu-le, simţi în suflet sentimentele iubitorilor de muzică din Clujul interbelic şi afli că opera lui Enescu „a contribuit la înălţarea sentimentului naţional printre românii transilvăneni” (p.8).
În aceeaşi publicaţie, Mircea Popa semnează şi alte materiale interesante, precum D.R. Popescu – 80, Cinstirea înaintaşilor (referire la acad. Al. Surdu), Marius Sala – despre lingviştii români şi străini, Ovidiu Drimba (3 sept.1919 – 29 apr. 2015), plus trei recenzii.
Captivant este şi articolul semnat de Eugen S. Cucerzan despre activitatea din ultimii ani ai lui Lucian Blaga, la Cluj, cu date inedite rezultate din cercetarea documentelor din epocă. Peste toate evenimentele propriei vieţi, mai ales peste cele dintre anii 1948-1962, de la Cluj, Lucian Blaga „trece cu superioritate olimpiană” (p.16). Câtă măreţie!
Deosebit de valoroase şi avizate sunt opiniile filologului şi etnologului Ion Taloş privind rolul lingvisticii şi folcloristicii româneşti în filologia europeană. Folosind multiple surse bibliografice filologice româneşti şi germane, autorul menţionează idei importante în domeniu, precum aceea că „ideea latinităţii noastre a fost susţinută nu numai cu argumente din domeniul limbii, ci şi din acela al folclorului” (p.19) ori aceea a cercetării folclorului romanic ca unitate, domeniu în care folcloriştii români au o situaţie privilegiată întrucât „folclorul românesc oferă cele mai multe imbolduri pentru asemenea cercetări” (p.20) .
În anticiparea Centenarului Marii Uniri (1918-2018), Vasile Şt. Tutula prezintă Rolul Astrei pentru pregătirea Marii Uniri din 1918, insistând asupra istoricului Asociaţiunii şi a obiectivelor ei. Acelaşi autor semnează un articol despre Sasul Stephan Ludwig Roth, un susţinător al cauzei şi drepturilor românilor din Transilvania şi mai multe cronici şi recenzii în ultima rubrică a revistei.
Personalitate în arhivistica clujeană şi românească, cu un doctorat în domeniu, Vasile Lechinţean semnează articolul Revoluţia de la 1848-1849 şi Clujul lui Eminescu din Geniu pustiu, câteva recenzii, şi un valoros interviu: Dialog cu istoricul Gelu Neamţu la 75 de ani (fragment). Interviurile în revistele astriste sunt necesare și întotdeauna binevenite, citite cu plăcere. Notele despre tinereţea clujeană a cunoscutului istoric sunt de reţinut nu numai pentru clujeni. De altfel Gelu Neamţu este prezent în revistă şi printr-un studiu cu informaţii inedite despre Ioan Raţiu pe baricadele antidualismului–colaborarea la gazeta „Federaţiunea” 1868-1869.
Rubrici despre „Cum scriem şi cum vorbim” ar fi necesare astăzi în toate periodicele actuale româneşti. Iată că în Astra clujeană există. Semnează filologul Viorel Hodiş care ne argumentează convingător concordanţa dintre expresie şi logică. Chiar merită citit.
Bineînţeles că nu ne-am propus să trecem în revistă toate materialele cuprinse în publicaţia Astra clujeană, atât de bogată în conţinut. Sunt interesante şi amintirile lui Constantin Zărnescu despre Râm
nicu Vâlcea şi Nicolae Manolescu (p.48-52) ori articolele despre învăţământul superior agronomic clujean (autor Leon Sorin Muntean), despre prof.univ.dr. Ioan Bobeş la 90 de ani (autor Emil Luca).
Recomandăm rubrica Actualitatea în dezbateri, semnată de dr. Ioan Lăcătuşu, referitoare la Probleme actuale ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita, dar și prezentarea Maestrul Vasile Pop – octogenar, de Negoiţă Lăptoiu, ori Cioran şi Nietzsche între fragmentarism şi fragmentare, autor Diana Silaghi. Rubrica Cronici, recenzii, semnalări, aflată între paginile 68 şi 89, anunţă și prezintă o serie de volume, inclusiv, aşa cum se cuvine, publicaţii astriste.
Revista ASTRA – Buzăul Ardelean, deși în anul IV de apariție, se impune în publicistica astristă. Editată de Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean”, cu sediul în Vama Buzăului, preşedinte prof. Corina Bărăgan Sporea, ia exemplul vechilor publicaţii ale ASTREI și se încadrează, prin tematică şi conţinut, în spiritul revistelor transilvănene „enciclopedice cu ilustraţiuni”, adică se constituie într-o revistă de informaţie istorico-ştiinţifică şi de informaţie larg culturală şi literară. Cu alte cuvinte, publicaţia Astra – Buzăul Ardelean este un buletin informaţional privind activitatea despărţământului pe care îl reprezintă. Astfel, chiar studiile ştiinţifice ce dau greutate publicaţiei sunt comunicări prezentate în cadrul Simpozionului științific organizat tradițional de Despărţământ. Numim dintre colaboratori: dr. Ioan Lăcătuşu, prof. Vasile Stancu, prof.univ.dr. Alexandru Porţeanu, prof.dr. Ion Giurcă, prof. Ilie Şandru, Domniţa Raţiu, Cristina Gîlă, Radu Iosif, Teodora Aioanei, Doina Focşa, Viorica Popescu ș.a.
Menționăm în mod deosebit numărul omagial editat în anul III de apariție, 2016, care este „un omagiu adus ostașilor căzuți în luptele din anul 1916, la trecătorile din Carpații de Curbură: Valea Buzăului, Tabla Buții și Valea Teleajenului. Dumnezeu să-i odihnească!”
ASTRA reghineană, publicație social-culturală și de informații, este editată de către Despărțământul ASTRA din Reghin, redactor-șef fiind prof. Marin Șara, președintele despărțământului, și tipărită cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Reghin. Presupunem că apariția este anuală, deoarece deținem două numere, nr. 1 din 2015 (44 p.) și nr. 2 din 2016 (32 p.), fără menționarea anului de apariție. Colectivul de redacție este alcătuit din astriști intelectuali ai locului: Ilie Frandăș, Ioan Torpan, Sorina Bloj, Elena Enache, Ștefan Vodă, Daniela Friciu. Cuprinsul are în vizor evenimentele astriste, evocarea personalităților provenite din zona Reghinului, fapte istorice, culegeri de folclor, alte informații.
ASTRA dejeană este publicație editată de Despărțământul „Dr.Teodor Mihali” Dej al ASTREI (între 30-34 p.). Colectivul de redacție este alcătuit din ec.dr.Radu Gavrilă, președintele despărțământului, director; Szell Sandor – redactor-șef; Magdalena Vaida, Raveca Vlașin, Zorin Diaconescu, Aurel Podaru, Ovidiu Adrian Sălăjan. Nu ne este clar în ce an de apariție se află această revistă. Pe cele trei numere pe care le avem (2/2015, 1.2016, 2/2016) se află trecut an XXII și respectiv XXIII, însă prezentarea generală, conținutul, corectura etc. nimic nu dovedește o asemenea îndelungată vechime ce ar impune tradiție și profesionalism. Prezentarea grafică, fotografiile (ce pot trimite la un album) sunt de o calitatea ireproșabilă.
ASTRA Târnavelor, publicație semestrială de cultură și opinie a Despărțământului ASTRA „Teodor Muică”, Sângeorgiu de Pădure, președinte și director al revistei prof. Emilia Feier are următorul colectiv de redacție: prof. Mioara Muică, prof. Gheorghe Munteanu, ec. Lucia Bichiș, prof. Ionel Covrig, Tudorel Belea, Vasile Luca, prof. Daniela Vlad. În caseta tipografică sunt trecuți și colaboratori, de fapt toți cei care au semnat materiale în revistă. Sumarul are rubricile: Momente din dulcea trudă astristă, Oameni de seamă și faptele lor, File din istoria neamului nostru, Punți de lumină între frați, Biserica și școala, stâlpi de nădejde ai edificiului neamului românesc, Viața în imagini și cuvinte – titluri expresive ce trimit la conținutul articolelor.
ASTRA SABESIENSIS este o publicație periodică a Despărțământului „Vasile Moga”, Sebeș, editată printr-un proiect finanțat de Primăria Municipiului Sebeș. Deosebirea între această publicație și celelalte publicații astriste este considerabilă. Prin ce? Prin caracterul științific, academic al întregului cuprins, prin limbajul de ținută universitară, prin colectivul științific de excepție, prin autorii studiilor – 18 autori, din care unul singur este profesor din preuniversitar, ceilalți fiind universitari din instituții de prestigiu; prin rezumatele în engleză la fiecare material. Colectivul de redacție: președintele despărțământului drd. Mihai-Octavian Groza – directorul revistei; dr. Oana Habor – redactor-șef; Drd. Diana-Maria Dăian – secretar de redacție; dr.Andreea Oana Dăncilă Ineoan, drd. Nicolae Dumbrăvescu, Mrd. Iuliu-Marius Morariu, Mrd. Gabriela-Margareta Nisipeanu. Articolele, adevărate studii științifice, fac cinste acestor tineri dornici de afirmare care au ales Asociațiunea ASTRA pentru a-și promova activitatea.
După prezentarea publicațiilor despărțămintelor ASTREI, se cuvin a fi spuse câteva concluzii. Apariția acestora presupune deosebită trudă. Este foarte greu să editezi astăzi o revistă, să atragi colaboratori de valoare și să asiguri finanțarea. Meritul apariției publicațiilor astriste este al președinților despărțămintelor, vrednici astriști care cinstesc idealurile Asociațiunii. Toate publicațiile apar periodic; au un colectiv de redacție care sperăm că funcționează; în general sunt finanțate de primării; descriu evenimentele organizate în zonă sau la care au participat la nivel național; evocă evenimente și personalități; cuprind pagini despre Basarabia și basarabeni; folosesc ilustrații-fotografii de la manifestările Astrei; presupun colaborare între astriștii-autori – multe nume se regăsesc în paginile mai multor reviste.
Poate este bine (de ce nu?) să facem câteva sugestii: este necesară o rubrică de cultivarea limbii române realizată de specialiști; consecvența în scrierea numele proprii în limba română (prenume, apoi nume); existența unui sumar clar cu titlu, autor și pagină; obligativitatea corecturii; evitarea reluării unor materiale din publicații naționale ori din volumele unor personalități; autorilor să li se solicite să redea corect bibliografia, spre onoarea lor și a revistei. Fie-mi iertate aceste sugestii, mai ales că în general revistele ASTREI sunt citite și apreciate, însă întotdeauna e bine să gândim și să aspirăm la valoare. Îmi doresc din tot sufletul ca publicațiile ASTREI să fie valoroase, fără niciun cusur.
Membrii ASTREI pun condeiul în slujba culturii, a tradiției și a limbii române, demonstrând nu doar un profund simț al patriotismului, ci și un puternic spirit astrist, izvorât din bucuria, dorința și chiar sacrificiul de a transmite tuturor românilor iubire în cuget, în credință și-n simțire.
Luminița CORNEA
