În continuare, redăm informații despre discriminările la care au fost supuși românii în anii grei din timpul regimului totalitarist hortist, preluate din volumul „În centru la Sângiorgiu. Românii din Sfântu Gheorghe” de Ioan Lăcătușu, editura Eurocarpatica, 2021, pag. 66-91.
Sfântu Gheorghe – reședința Raionului Sfântu Gheorghe, în cadrul Regiunii Stalin (8 septembrie 1950 – 27 septembrie 1952)
6 septembrie 1950. Marea Adunare Națională a votat Legea nr. 5 pentru împărțirea teritoriului Republicii Populare Române în regiuni, orașe, raioane și comune. Astfel, au fost create 28 de regiuni și 177 raioane. Regiunea Stalin avea în subordine raioanele: Ciuc, Odorhei, Racoș, Sfântu Gheorghe, Stalin și Târgu Secuiesc. Reședința regiunii Stalin a fost stabilită în Orașul Stalin (Brașov).
23 august 1951. Se dezvelește Monumentul eroilor sovietici din parcul central al orașului. Dintr-o scrisoare adresată Ministrului Finanțelor, de Comitetul Raional pentru Construirea Monumentului Eroilor Sovietici din Sf. Gheorghe, Regiunea Stalin, în 20 februarie 1952, rezultă că pentru finalizarea construcției monumentului s-a primit, din partea Ministerului Finanțelor, o subvenție de 2.500.000 lei, solicitându-se scutirea de impozit pentru suma aferentă salariilor muncitorilor, după cum urmează: „Tovarășe Ministru, În cinstea aniversării zilei de „23 August” data eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist de către GLORIOASA ARMATĂ SOVIETICĂ, din inițiativa Organizației Raionale de Partid am format un comitet pentru construirea unui Monument în amintirea EROILOR SOVIETICI – monument ce s-a și ridicat pe ziua de 23 August 1951 în centrul parcului orașului nostru”.
4 martie 1952. În darea de seamă a Comitetului Raional Sf. Gheorghe al Frontului Plugarilor sunt menționate localitățile unde „teza problemei naționale este mai ascuțită” și se arată că în organizațiile Zagon și Dobolii a fost prelucrat materialul în legătură cu problema națională fiind demascate elementele șovine, numai din rândul populației românești.
3 iunie 1952. Reorganizarea justiției făcută după Legea nr. 5 din 3 iunie 1952 a stabilit noul conținut al activității tribunalelor axat pe apărarea orânduirii socialiste de stat, pe apărarea drepturilor cetățenilor și întreprinderilor și pe asigurarea respectării legilor. Vechile instanțe au fost înlocuite cu tribunalele populare, iar Tribunalul județean Trei Scaune a primit denumirea de Tribunalul popular al raionului Sf. Gheorghe.
12 iunie 1952. Într-o altă întrunire a conducerii comuniste, la 12 iunie 1952, se adopta prima variantă din propunerile consilierilor sovietici, cea restrânsă, cu unele modificări de înființare a Regiunii Autonome Maghiare. RAM trebuia să cuprindă raioanele Ciuc, Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Odorhei, partea răsăriteană a raionului Racoș – luate de la regiunea Stalin (căreia i se va da în schimb, aproape tot teritoriul Regiunii Sibiu) și majoritatea teritoriului Regiunii Mureș (cu excepția raionului Luduș și a câtorva comune din vestul Reghinului, care urmau să treacă la Regiunea Cluj); de asemenea, RAM mai lua și raionul Târnăveni de la Regiunea Sibiu.
Sfântu Gheorghe – reședința Raionului Sfântu Gheorghe, în cadrul Regiunii Autonome Maghiare (27 septembrie 1952 – 24 decembrie 1960)
22 septembrie 1952. Lucrările sesiunii Marii Adunării Naționale se deschid, sub președinția lui Dumitru Coliu, unul dintre cei trei vicepreședinți fiind reprezentantul UPM, Juhasz Ludovic. Primul ministru, Gheorghiu-Dej va prezenta proiectul de Constituție. Crearea Regiunii Autonome Maghiare era prevăzută în articolul 18. Articolul 19 menționa raioanele acesteia, iar articolul 20 preciza: „Legile RPR, hotărârile și dispozițiile organelor centrale ale Statului sunt obligatorii pe teritoriul RAM”. Un regulament special de funcționare trebuia alcătuit.
27 septembrie 1952. În urma Decretului cu nr. 331 din 27 septembrie 1952, numărul regiunilor a fost redus la 18. Raioanele Ciuc, Odorhei, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc trec la nou înființata Regiune Autonomă Maghiară. În schimb, în regiunea Stalin sunt incluse raioanele Sibiu, Făgăraș, Mediaș, Agnita, Sighișoara și Târnăveni. Prin Decretul nr. 12 din 1956, numărul regiunilor s-a redus la 16, dar regiunea Stalin a rămas neschimbată.
Septembrie 1952. Dintr-o cercetare sociologică, pentru subiecții români, perioada Regiunii Autonome Maghiare a fost dificilă: ei vorbesc despre un sentiment permanent de amenințare și despre faptul că nu se puteau descurca fără cunoștințe de limbă maghiară.
25 octombrie 1952. Pagini din conviețuirea interetnică: „Tovarășul Curta Ștefan, responsabil cu educația în comitetul raional Sfântu Gheorghe al Frontului Plugarilor: „Problema națională se manifestă din partea românilor, în urma trecutului din 1940 și 1945, cu cedarea Ardealului, spunând românii că au fost batjocoriți de maghiari și astăzi tot ei conduc comuna.
- Prin legea pentru înființarea și organizarea Procuraturii R.P.R., parchetele au fost desființate și se constituie procuraturile.
- Nicolae Popovici, funcționar la Administrația Financiară din Sf. Gheorghe, a fost exclus din partid „fără a cunoaște întemeiat motivele”. Potrivit declarației acestuia, în timpul când Vasile Luca era ministrul finanțelor, mai mulți colegi ai săi au avut aceeași soartă. După 10 ani, Nicolae Popovici a solicitat reprimirea în partid, cerere care nu a primit răspuns „de la nici un organ competent”.
3 septembrie 1955. „În vara anului 1955, CC a dispus o acțiune de control asupra problemei naționale în RAM, trimițând acolo o brigadă de cincizeci de activiști și inspectori, care au luat parte la cruciala ședință a Comitetului Regional de partid din 3 septembrie, a cărei temă unică pe ordinea de zi a fost analiza unuia dintre raioanele cele mai problematice, Sfântu Gheorghe, o zonă de frontieră din apropierea orașului româno-săsesc Brașov”.
- Din totalul celor 40 de membri ai Comitetului Raional PCR Sf. Gheorghe, doar unul era român, iar din cei 9 membri ai Biroului Comitetului Raional PCR, niciunul nu era român, doar unul ca membru supleant.
- 1958. Din totalul celor 67 de membri ai Comitetului Raional PCR Sf. Gheorghe, doar 3 erau români (printre care medicul Oprea Petru, din Sf. Gheorghe), iar din cei 9 membri ai Biroului Comitetului Raional PCR, niciunul nu era român, doar unul ca membru supleant, respectiv Hegyi Zoltán, directorul Fabricii Textile, care, cu un an înainte avea menționată naționalitatea evreu.
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
