În continuare, redăm informații despre discriminările la care au fost supuși românii în anii grei din timpul regimului totalitarist hortist, preluate din volumul „În centru la Sângiorgiu. Românii din Sfântu Gheorghe” de Ioan Lăcătușu, editura Eurocarpatica, 2021, pag. 66-91.
I.4. Perioada comunistă (1945-1989)
Din perspectiva comunității românești din Sfântu Gheorghe și, pe un plan mai larg, a românilor din actualele județe Covasna, Harghita și Mureș, anii regimului comunist (1945-1989) se împart în două etape distincte: perioada 1945-1968, a experimentului stalinist de tristă amintire al Regiunii Autonome Maghiare și Stalin, când românii au fost marginalizați, discriminați, trăind experiența de străini în țara lor, și perioada 1968-1989, după reorganizarea administrativ-teritorială, când orașul Sfântu Gheorghe a devenit reședința județului Covasna. În această perioadă, orașul a cunoscut o puternică dezvoltare economică, socială, culturală și urbanistică care a condus la crearea a mii de locuri de muncă, implicit la sporirea populației orașului și, odată cu aceasta, a comunității românești. Prezentând principalele realizări din această perioadă, nu înseamnă că facem apologia regimului comunist și nici că trecem cu vederea marile privațiuni suportate de populația orașului, inclusiv lipsa de drepturi și libertăți din perioada respectivă..
În cele ce urmează vom prezenta, în mod cronologic, principalele evenimente care au avut loc în Sfântu Gheorghe și împrejurimi, în perioada 1945-1989, informații complementare celor redate în celelalte capitole ale lucrării.
6 martie 1945. Are loc instalarea guvernului Petru Groza, impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a amenințat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România.
Iunie 1945. Orașul Sf. Gheorghe este vizitat de către ministrul justiției Lucrețiu Pătrășcanu, căruia i se face o primire călduroasă din partea populației orașului.
- Printr-o telegramă se transmite primăriei orașului ordinul Ministrului Afacerilor Interne referitor la reîntoarcerea funcționarilor repartizați în Ardealul de Nord.
- Primăria primește spre rezolvare solicitarea lui Comăniciu Alexandru pentru a reprimi în administrare casa din Sf. Gheorghe, de unde s-a refugiat în 1940.
- Primăria primește spre rezolvare solicitarea Dr. Olteanu Ilie pentru evacuarea imobilului proprietate personală de către chiriașii care-l ocupă, după refugiul său în toamna anului 1940.
- Primăria primește spre rezolvare adresa Tribunalului Poporului din Cluj cu privire la existența actelor referitoare la înființarea unui ghetou pe teritoriul județului Treiscaune.
- Primăria dispune înființarea unei comisii pentru identificarea averii mobile a Asociației „Astra” din Sf. Gheorghe.
22 iunie 1946. Se păstrează documentul adoptat de conducerea PCR și prezentat la ședința din 22 iunie 1946, sub titlul Instrucțiuni pentru combaterea curentelor șovine și revizioniste. PCR, prin hotărârea de la Paris, își vede confirmată poziția sa de susținere a retrocedării integrale a Transilvaniei de Nord-Est.
12 noiembrie 1946. Orașul Sf. Gheorghe este vizitat de către prim-ministrul dr. Petru Groza. La marea adunare populară din piața orașului, (…) peste 45.000 de participanți din tot județul scandau: „Trăiască guvernul Groza, care a dat pământ poporului”.
- În acele vremuri tulburi, în contextul istoric cunoscut, mitropolitul Nicolae Bălan se manifestă ca cel mai consecvent apărător al drepturilor credincioșilor săi din curbura interioară a Carpaților, făcând numeroase intervenții la autoritățile publice locale și centrale. „Avem onoarea a Vă aduce la cunoștință, se spune într-o intervenție făcută la Prefectura județului Treiscaune, că parohiile ortodoxe și filiile lor din cuprinsul acelui județ au avut mult de îndurat, decât de cele din alte județe pe timpul ocupației maghiare și de la eliberare încoace. Sfintele lăcașuri au fost dărâmate, jefuite și profanate, patrimoniul bisericesc răpit, iar credincioșii au trecut prin multe și grele suferințe. Suntem hotărâți să refacem viața bisericească cu orice jertfe și neîntârziat. Organele noastre ni se plâng că întâmpină greutăți și ilegalități. Printre acestea amintim cazul de la Târgu Secuiesc, unde reședința protopopească n-a fost eliberată (…) Sesiile parohiale nici până azi nu au fost restituite pretutindenea, iar în privința reparațiilor bisericilor și caselor parohiale din parohiile noastre acestea nu primesc ajutoare, deși legal este ca Primăriile să se fi îngrijit în timpul ocupației maghiare de păstrarea în bună stare a acelor bunuri parohiale. Vă rugăm să binevoiți a cerceta aceste cazuri și a lua măsuri în consecință, făcând să înceteze ilegalitățile, înștiințându-ne și pe noi de măsurile luate.
- Și-a încetat activitatea farmacia lui Stănescu Liviu, lider politic român din perioada interbelică.
- În arhive se păstrează procesul verbal și corespondența referitoare la desemnarea de delegați din partea primăriei pentru a primi cei peste 200 de repatriați români și evrei din U.R.S.S.
20 decembrie 1947. Din „situația asupra populației jud. Treiscaune la
1 ianuarie 1947, după apartenența națională și limba maternă, în plasa Sf. Gheorghe”, situația în plasa Sf. Gheorghe era următoarea: populație totală – 26893, din care: români – 5583, unguri – 20028, țigani – 1252 și alții 30 (practic populația evreiască a dispărut aproape în totalitate, iar numărul românilor a scăzut drastic).
- În anul 1947 parohia ortodoxă Sf. Gheorghe avea o suprafață de 37 ha teren agricol, din care 9 ha pădure, două case parohiale (una donată de pr. Iosif Popovici), o casă centrală și una a clopotarului. Pentru salvarea catedralei ortodoxe, protopopul Petru Boeriu face numeroase demersuri la forurile ecleziastice și laice. Mult timp, în centrul orașului Sfântu Gheorghe a existat, sub aspect strict material, o ruină plină de bălării și pomi, la subsolul căreia funcționa un depozit de legume și fructe. În anii 1960-1962 parohia ortodoxă Sfântu Gheorghe a fost obligată să cedeze din terenul bisericii suprafața pe care s-au clădit blocurile menite a masca catedrala.
- Primăria primește spre executare dispoziția referitoare la „nimicirea fotografiilor familiei regale a României”.
- Primăria primește spre executare dispoziția referitoare la „ținerea ședințelor cu caracter democratic în școli și primării, în lipsa altor localuri corespunzătoare”.
- Conducerea Despărțământului Treiscaune al Asociațiunii ASTRA solicită restituirea unor bunuri care au aparținut ASTREI din localitate.
- Primăria dispune evacuarea unor imobile care au aparținut dr. Valeriu Bidu, fruntaș politic al Partidului Național Liberal, fost prefect al județului Treiscaune și director al Spitalului din Sf. Gheorghe.
1948, În arhivele bisericești se păstrează procesele verbale de depunere a jurământului de credință a clerului ortodox din Protopopiatul Sf. Gheorghe față de Republica Populară Română.
Iulie-august 1949. Are loc dezbaterea problemei privind schimbarea denumirii orașului Sf. Gheorghe, în Gheorghe Doja.
12 iulie 1949. Una din cele mai grave probleme a credincioșilor ortodocși români din Sf. Gheorghe, o constituia starea în care se afla Catedrala ortodoxă, la terminarea războiului și a perioadei de ocupație străină, locaș de cult cu o deosebită semnificație simbolică, a cărei construcție a început în anul 1939.
- În anul 1949 Primăria este înlocuită cu Comitetul Provizoriu și apoi cu Sfatul Popular al orașului, instituție nouă care a fost înființată în 1950, devenind în 1968 Consiliul Popular.
13 aprilie 1950. Este înaintat la București un memoriu cu următorul conținut: „La inițiativa Comitetului Raional al P.M.R., Sfatul Popular Raional și Orășenesc, organizațiile de masă, ARLUS-ul și uzinele mai importante, au căzut în comun acord și au hotărât că vor construi în amintirea glorioasei și invincibilei ARMATEI SOVIETICE, care prin mari sacrificii ne-a adus și nouă libertatea adevărată, pe ziua de 23 August a.c. (1951 – n.n.) un MONUMENT GRANDIOS, în parcul central al orașului Sft. Gheorghe.
Monumentul va oglindi acea prietenie de veci SOVIETO-ROMÂNĂ care s-a întărit în focul războiului contra fascismului și în acel ajutor prietenesc ce a dat MAREA UNIUNE SOVIETICĂ patriei noastre, pentru construirea socialismului și pentru a deveni factori și mai activi ai frontului păcii. Monumentul va înfățișa dragostea nemărginită și devotamentul oamenilor muncii din raionul și orașul nostru, față de MAREA UNIUNE SOVIETICĂ, care ne-a dat ajutor pentru făurirea R.P.R. și în cuprinsul ei, sub conducerea P.M.R. toate naționalitățile conlocuitoare să se bucure de libertate deplină și de posibilitățile de dezvoltare. Monumentul va simboliza totodată dragostea noastră nețărmurită față de Conducătorul Genial al oamenilor muncii și al frontului păcii tov. Stalin. Văzut și aprobat SS Kelemen, Sft. Gheorghe, la 13 Apr. 1951”.(va urma)
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita
