Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos reprezintă un eveniment excepțional în istoria Creștinătății, motiv pentru care credincioșii se pregătesc să-l întâmpine cu milostenie în fiecare an. De astăzi s-a intrat în Postul Mare al Paștelui dinaintea Învierii Mântuitorului. În anul 2022 Postul Paștelui la ortodocși începe pe 7 martie și se va încheia pe 23 aprilie, Marea Sărbătoare a Învierii Domnului urmând a avea loc pe data de 24 aprilie, în timp ce Paștele catolic va fi pe 17 aprilie.
Postul Paștelui este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru posturi importante din an fiind cel mai bun mijloc de purificare a sufletului şi organismului.
Trebuie știut că în toate timpurile şi în toate religiile au existat diferite forme de ascetism. Astfel, în Grecia antică se practica sub formă de antrenament sever făcut de către sportivi şi soldaţi. Mai târziu prin noțiunea de post s-a înţeles abținerea pe o durată determinată de la alimentaţia bogată, băuturi alcolice, petreceri, sex.
Prima dezlegare la pește din Postul Paștelui va fi pe data de 25 martie la Sărbătoarea Bunei Vestiri, iar următoarea pe 17 aprilie, atunci când este marcată Intrarea Domnului în Ierusalim, adică în Duminica Floriilor. Denumit şi „Postul Mare” sau „Al Patruzecimii” („Quadragesima”) acesta este cel mai sever şi mai lung interval ascetic din calendarul creştin-ortodox având durata de şapte săptămâni.
Numărul zilelor de Post a fost calculat simbolic prin analogie cu unele relatări ale Bibliei. Astfel Potopul a durat 40 de zile, timp de 40 de ani israeliţii au călătorit prin deşert; Moise a aşteptat pe Muntele Sinai „Tablele Legii”- adică Cele 10 Porunci – timp de 40 de zile în post şi rugăciuni; tot acelaşi interval de timp l-a petrecut profetul Elias în drumul său spre Horeb şi, în sfârşit, 40 de zile a petrecut Iisus în deşert pentru a primi Mesajul Divin.
Ce le este interzis să facă credincioșilor în Postul Mare ?
În primul rând, nu se oficiază nunți, botezuri și cumetrii, nu se cântă și nu se dansează. Din punct de vedere alimentar nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea. De asemenea, nu se bea alcool și nu se fumează. Apoi, nu se mănâncă pește în Postul Paștelui dacă nu este zi de dezlegare. În Săptămâna Patimilor se ține un Post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc! În perioada următoare creștinii trebuie să se roage mai mult și să aibă o conduită sobră. De fapt, toată lumea ar face bine dacă după perioada de iarnă și-ar curăța trupul renunţând la excese, practicând o alimentaţie raţională, sănătoasă. Todată să-i acordăm o atenție sporită şi sufletului prin renunţarea la permanentele conflicte interioare, care duc la neînţelegeri şi vrăşmăşie cu semenii noştri.
Este bine ca reprezentantele sexului frumos – mai ales cele tinere – să știe, că așa-zisele „posturi” făcute anapoda pentru a slăbi excesiv, din motive estetice spre a fi în pas cu moda, pot fi dăunătoare, având un revers nedorit. Femeile subnutrite devin infertile şi au toate şansele să facă depresii, anemii, să-și sensibilizeze sistemului imunitar, ajungând astfel mai receptive la boli. Pot apărea și tulburări de metabolism, îmbolnăviri ale tractului digestiv, carii dentare, osteoporoză ș.a.m.d.
…Ieri a avut loc Lăsata Secului de Brânză. Prezentă atât în Calendarul popular, cât şi în cel bisericesc, străvechea sărbătoare este un prag cosmic al trecerii de la iarnă la vară. Obiceiul a fost adoptat și adaptat de creştinism, ca ultimă treaptă pregătitoare înainte de smerenia Marelui Post. Pe alocuri s-a păstrat farmecul obiceiurilor arhaice, dar căpătând noi valori, întru spirit, prin morala creştină. Lăsata Secului de Paşte este un ceremonial complex de înnoire a timpului desfăşurat, în raport de calculul pascal. Peste timp s-au păstrat acte rituale specifice unui început de An agrar. După apariţia Creştinismului şi fixarea Paştelui în raport de Echinocţiul de primăvară şi faza lunară, cele mai importante sărbători şi obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal: la Lăsata Secului de Paşte şi la Rusalii. Asemănător Anului Nou contemporan, scenariul ritual de înnoire a timpului ocupă mai multe zile „cosmogonice“, („Săptămâna Nebunilor”, „Caii lui Sântoader” etc) care s-au estompat ori au dispărut, din păcate, în zilele noastre.
Să reținem că beneficiind de ajutorul Credinţei vom descoperi după perioada de Post liniștea din sufletul nostru. Iar la final vom primi senini Lumina Pascală, semn al nemăsuratei Iubiri a celui care din dragoste pentru noi s-a jertfit pe Golgota şi s-a întors din moarte pentru a ne spune: „Crede, şi vei fi mântuit”.
Stimați închinători, vă dorim un Post cât mai ușor !
Horia C. Deliu
