. . 
În îndelungata şi prodigioasa sa activitate, desfăşurată în cei 155 de ani de la înfiinţare (cu excepţia perioadei 1948-1990, când ASTRA a fost desfiinţată de către regimul comunist), Asociaţiunea ASTRA şi-a ţinut două adunări generale la Sfântu Gheorghe: prima în 13-14 septembrie 1931, şi cea de a doua, în zilele de 17-18 octombrie 1997. Cele două întruniri naţionale ale Asociaţiunii, prin notorietatea participanţilor, prin tematica problemelor dezbătute şi prin valoarea hotărârilor adoptate, au constituit evenimente de o deosebită importanţă pentru cultura românească, cât şi pentru dăinuirea identitară a românilor din sud-estul Transilvaniei.
Să amintim faptul că, la adunarea din toamna anului 1931, printre numeroasele personalităţi care au fost prezente la Sfântu Gheorghe s-au aflat mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, viitorul mitropolit Nicolae Colan, scriitorii şi oamenii de cultură Ion Agârbiceanu, Gheorghe Bogdan – Duică, dr. Vasile Bologa, dr. Tiberiu Brediceanu, dr. Ioan Lupaş, dr. Voicu Niţescu, dr. Coriolan Suciu, Silviu Ţeposu, Cincinat Pavelescu, dr. Eugen Nicoară, Horia Teculescu, generalii Traian Moşoiu şi Ion Manolescu şi mulţi alţii. Pe adresa adunării au sosit atunci mesaje de la savantul Nicolae Iorga, de la alţi numeroşi demnitari şi reprezentanţi ai mediului academic, universitar şi ai unor importante instituţii şi asociaţii culturale, de pe întreg teritoriu al României Mari.
De asemenea, la cea de-a 93-a adunare generală a ASTREI, care a avut loc în zilele de 17-18 octombrie 1997, la Sfântu Gheorghe, au participat importante personalităţi ale vieţii publice româneşti, în rândul cărora s-au aflat: IPS Ioan Selejan, academicienii Alexandru Surdu şi Horia Colan, scriitorii George Muntean, George Pruteanu, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Nina Josu, Nicolae Dabija, Mihai Ungheanu, profesorii universitari şi cercetătorii Dumitru Acu, Ilie Bădescu, Corneliu Bucur, Victor Grecu, Gheorghe Pop, Elena Macavei, Vasile Bozga ş.a.
Despre desfăşurarea adunării din 1931, au apărut mai multe informaţii în presa vremii, informaţii readuse în spaţiul public actual de către prof. Dr. Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naţionale Sibiu, iar despre adunarea din 1997, cei interesaţi pot consulta colecţia cotidianului „Cuvântul Nou” şi a publicaţiilor astriste, din întreaga ţară, din perioada menţionată.
Recent, în Fondul arhivistic al Parohiei ortodoxe Belin, am identificat un document
Semnat de cunoscutul şi vrednicul astrist, protopopul Aurel Nistor, respectiv o circulară trimisă tuturor preoţilor ortodocşi din fostul Protopopiat Sfântu Gheorghe, prin care se comunică obligaţiile ce revin fiecărei parohii, referitoare la participarea la adunarea Astrei, de la Sfântu Gheorghe, document pe care îl redăm în continuare, aşa cum a fost redactat acum 85 de ani: „Cucernice Părinte, Vă aduc la cunoştinţă, că la adunarea generală a Astrei, ce se va ţine în zilele de 13 şi 14 sept. în Sfântu Gheorghe, va participa şi I.P. Sfinţitul Mitropolit Nicolae. Nu sunt informat, dacă va veni la Sfânta liturghie sau nu. Pentru orice eventualitate, ca să aveţi odăjdii mai frumoase – vă rog să le aduceţi, rândul complect. Având în vedere că deschiderea adunării Astrei va fi la ora 11 şi ţinându-se probabil şi un Te Deum, serviciul divin se va începe mai de dimineaţă, probabil la ora 7,30, iar Sfânta liturghie la 8,30, astfel ca la 10 să se poată ţinea şi eventualul Te Deum.
Ştiind că această adunare a Astrei va fi un moment hotărâtor pentru rezolvarea problemei româneşti din Săcuime, vă rog călduros să daţi cel mai călduros sprijin pentru o cât mai bună reuşită. Reuşita ei va consta din prezentarea cât mai fidelă a situaţiei din Săcuime. Pentru aceea e necesar: 1. să ia parte toţi preoţii şi conducătorii săteşti; 2. asemenea să ia parte cât mai mult popor, din fiecare sat, dorind să-i grupăm pe cei maghiarizaţi deosebit, ca să-i cunoască conducătorii participanţi; 3. să trimiteţi până cel mai târziu vineri orice cusătură, obiect casnic făcut de mâna sătenilor, cărţi, icoane vechi precum şi orice obiect, ce se poate expune la mica expoziţie ce se va face, ca să oglindească situaţia românilor din Treiscaune. Programul amănunţit îl veţi citi în ziare. Ar fi foarte bine dacă aţi putea anunţa oficiul protopopesc până în 10 l.c. cam câţi vor participa din fiecare comună. Sf. Gheorghe, la 5 sept.1931, Protopop Aurel Nistor”.
Deoarece protopopul Aurel Nistor a fost liderul de necontestat al românilor din fostul judeţ Treiscaune, în perioada interbelică, şi una din personalităţile cele mai reprezentative ale vieţii publice a judeţului Treiscaune, pentru aproape jumătate de veac, redăm principalele sale repere biografice, lansând public propunerea de a-i fi înălţat un bust, în perspectiva aniversării centenarului Marii Uniri.
Preotul Aurel Nistor este unul din cei opt copii ai preotului Dionisie Nistor din Araci. S-a născut în 24 aprilie/ 6 mai 1882, a făcut şcoala primară în Araci, apoi Gimnaziul, Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe, iar apoi transferat la Gimnaziul, Andrei Şaguna” din Braşov, pe care l-a absolvit în 1899. Timp de un an (1899-1900) a fost numit învăţător în Feldioara (jud. Braşov). Între 1900-1903 a urmat cursurile Institutului Teologic Andreian din Sibiu. S-a căsătorit cu Maria Micu, fiica preotului Moise Micu din comuna Poiana Mărului (judeţul Braşov). În 1903 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei ortodoxe din comuna Araci, în locul părintelui său, preotul Dionisie, trecut la cele veşnice în 1901.
În cei aproape 70 de ani câţi a slujit Biserica, preotul Aurel Nistor s-a dovedit a fi unul dintre cei mai destoinici preoţi, mereu doritor de a înfăptui lucruri noi şi bune pentru credincioşi, atât în privinţa credinţei, cât şi a culturii româneşti, dar şi pentru a-şi sluji cu credinţă ţara şi neamul în toate ocaziile şi în marile momente istorice ce s-au petrecut în timpul vieţii sale. În 1906, cu ocazia marilor serbări din Bucureşti, la care a luat parte şi o numeroasă delegaţie a românilor transilvăneni, Aurel Nistor l-a cunoscut pe Nicolae Iorga, devenind colaborator la, Semănătorul” şi, Neamul Românesc”, participând la cursurile Universităţii de Vară de la Vălenii de Munte. A fost unul dintre membrii activi ai Astrei, organizând la Araci o bogată bibliotecă poporală şi clădind Casa Culturală Românească, ajutat şi de tânărul său prieten şi colaborator, Nicolae Colan, din Araci, viitorul Mitropolit al Transilvaniei.
În 1916, odată cu intrarea României în Războiul de Întregire a Neamului, preotul Aurel Nistor, ca de altfel zeci de preoţi români din Ardeal, a fost arestat de autorităţile austro-ungare, pus în lanţuri, bătut, aruncat în temniţa din Cluj, iar de acolo exilat în judeţul Şopron, din vestul Ungariei (Dramele acestora sunt prezentate în cartea Contribuţia preoţimii române din Ardeal la Războiul de Întregire a Neamului” de Dr. Sebastian Stanca, Cluj, 1925).
În 1918, anul astral al istoriei românilor, preotul Aurel Nistor era preşedinte al Comitetului Naţional Român din Araci, a organizat garda naţională şi a fost apoi mesagerul sătenilor la actul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, din Alba Iulia, unde s-a întâlnit cu fraţii săi, Pompiliu şi Virgiliu. A fost ales apoi deputat în primul Parlament al României Mari, cel care a dat ţării Constituţia din 1923. Reîntors acasă, la biserică, în 1923 a fost însărcinat cu conducerea Protopopiatului din Sfântu Gheorghe, unde s-a şi mutat în 1926.
În 1940, odată cu cedarea Ardealului de Nord Ungariei horthyste, Aurel Nistor a fost nevoit să se refugieze, stabilindu-se în satul Avrig, timp de doi ani, iar apoi din 1942 până în 1944 a fost preot la biserica din Braşovul Vechi. Trebuie însă amintit că în perioada de 20 de ani: 1920-1940, cât a funcţionat ca preot şi protopop la Araci şi Sfântu Gheorghe, în protopopiat s-au înfiinţat 41 de parohii noi, au fost zidite 30 de biserici, 32 de case parohiale, 25 de capele şi reconstruite peste 40 de şcoli româneşti. Tot el a aşezat temelia viitoarei Catedrale din Sfântu Gheorghe, a cărei edificare a fost întreruptă din cauza izbucnirii războiului (lucrările au fost reluate după 1968, în timpul mitropolitului Nicolae Mladin şi a protopopului Pompiliu Dumbravă).
Revenit la Araci, la vârsta de 75 de ani, a început construirea noii biserici, în locul celei dărâmate la cutremurul din 1940. La 82 de ani credincioşii se minunau când îl vedeau pe bătrânul preot pe schele. Noua biserică a fost sfinţită în 25 octombrie 1964. Astfel preotul Aurel Nistor a putut închide liniştit ochii în pragul vârstei de 92 de ani (28 februarie 1972), fiind condus pe ultimul drum pământesc de o mare mulţime de credincioşi români, unguri şi saşi, care au ţinut să cinstească trecerea în eternitate a unui mare suflet de creştin, a cărui viaţă a constituit şi constituie o pagină în istoria Bisericii şi a Neamului. Preotul Aurel Nistor a fost un bun cunoscător al limbii şi culturii maghiare şi a militat mereu pentru convieţuirea paşnică între români şi maghiari. Cu binecuvântarea I.P.S Ioan Selejan, în anul 1999, la editura Carpaţii Răsăriteni din Sf. Gheorghe a părut volumul „Aurel Nistor – o pagină din istoria Bisericii şi a Neamului”, volum de studii şi documente alcătuit şi îngrijit de subsemnatul.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
