Pe data de 14 noiembrie 2018 a început Postul Crăciunului care ține 40 de zile, perioadă cu adânci semnificații pentru credincioși. În acest interval nu se fac nunţi, fiind o perioadă de curăţire spirituală şi fizică a trupului, prilej de a reflectă la devenirea noastră, cu cele bune şi rele, răgaz propice pentru un sever examen de conştiinţă şi de reculegere.
Un Post al Bucuriei
Postul Crăciunului este numit şi Postul Bucuriei întrucât se referă la Naşterea Domnului. Din punct de vedere al alimentaţiei este o perioadă mai uşoară faţă de Postul Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Abia după 40 de zile de curăţenie sufletescă şi rugăciune, dar și de anumite reţineri alimentare, creştinii se pot bucura din plin de Marea Sărbătoare a Crăciunului. În conformitate cu tradiţia creştină, noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma alimente de origine animală, pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o îndatorire de natură confesională.
Va urma, aşadar, o perioadă de penitenţă şi sobrietate, care aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui obicei ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. Hotărârea ca să se postească timp de 40 de zile s-a luat în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol. De reţinut că înainte de acel eveniment creştinii posteau în mod diferit, unii doar câteva zile, alţii şase săptămâni.
Gestul a fost motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine.
Semnificații profunde
Lumea mai puţin iniţiată în semnificaţiile profunde ale credinţei consideră, în principal perioada Postului, ca pe o abţinere de la consumul alimentelor „de dulce”
câteva săptămâni, fără însă o implicare sacră adâncă. Ceea ce este greșit! Am auzit diverse opinii precum că timp o lună şi jumătate chiar e bine să faci o… cură de purificare a organismului. Ceea ce, la o adică, nu e rău de loc. Din acest punct de vedere, strict legat de hrana cotidiană, această „dietă” asumată este considerată a fi mai uşoară, mai puţin severă în comparaţie cu Postul Paştelui, existând mai multe dezlegări la consumul de peşte, ulei şi vin, anume în toate zilele de sâmbătă şi duminică cuprinse în perioada 21 noiembrie – 16 decembrie, inclusiv.
În rubrica noastră de specialitate vom încerca să vă prezentăm, stimaţi cititori, anumite preparate de Post, mâncăruri specifice pe care persoanele religioase le consumă în această perioadă de final a anului.
Credincioșii vor posti de carne, brânză și ouă, în zilele de luni, miercuri și vineri, când se consumă mâncare fără ulei și nu se bea vin. În zilele de marți și joi există dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, pește și vin.
Se face dezlegarea la pește în ziua în care Biserica Ortodoxă praznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, anume pe 21 noiembrie, indiferent dacă această Sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte din făină și poame. Se spune că doar cu semințe a ajunat și Daniil Proor
ocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului, se mănâncă de dulce.
Obiceiuri arhaice
Înainte de începerea Postului are loc așa-numita Lăsata Secului de Crăciun, când credincioșii petrec înaintea perioadei de abstinență. Odinioară, în unele zone rurale din țară se derula o procesiune nocturnă dedicată Ritualurilor de purificare. Se zice că sătenii mai superstiţioşi alungau duhurile rele producând zgomote puternice. De asemenea, femeile ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Se încerca, de asemenea, aşa-zisa „îmbunare” a vrăbiilor, dându-li-se să ciugulească resturi rămase de la ospăţ, ca să nu mănânce recolta.
La Păpuţi, dar şi în alte aşezări covăsnene unde trăiesc creştini ortodocşi, am întâlnit cu ani în urmă obiceiul întoarcerii veselei cu faţa în jos. Despre această practică ciudată ne-a povestit Ion Aitean, din satul Iarăş – un bun cunoscător al datinilor şi obiceiurilor populare româneşti. „Se procedează astfel pentru ca spiritele rele să nu… stea ascunse în ele. Pe vremuri se executau şi alte practici magice pentru aflarea ursitei ori preziceri despre vreme şi soarta recoltelor viitoare”, a ţinut să mai adauge interlocutorul nostru.
Motive pentru care merită să postim
În special pentru persoanele supraponderale, intervalul următor reprezintă o ocazie perfectă pentru slăbit şi refacere. Dar şi de eliminare a substanţelor toxice care împovărează fiinţa. Atunci când este realizat cu inteligenţă, ascetismul redă în final apetitul, pofta de viață, restabilind asimilaţia şi determinând o scădere în greutate semnificativă.
Să nu uităm că punctele slabe ale organismului vor fi purificate şi întărite. Un mare număr de afecţiuni pot fi ameliorate şi chiar complet vindecate prin reținere voluntară, această perioadă de abstinenţă severă devenind cea mai ieftină, accesibilă şi o profundă modalitate de vindecare.
Postul poate fi ţinut de către oricine, cu condiţia să fie adaptat necesităţilor şi disponibilităţilor individuale.
Programe liturgice
Dar pe lângă abţinerea de la consumul anumitor mâncăruri tradiţionale, ca şi alte renunţări (mortificări), Biserica Ortodoxă propune și Programe liturgice în care un loc special îl ocupă colindele tradiţionale, misterele de bucurie ale Rozariului şi alte devoţiuni specifice acestei perioade, cum ne preciza preotul Ioan E.Boroş, originar din Breţcu. Este important să manifestăm o atitudine corectă faţă de semeni, să nu ne certăm, să nu bârfim, să dăm dovadă de toleranţă şi înţelegere creştină.
Aşa după cum circulă o vorbă în popor, pe care am auzt-o rostită în diferite aşezări din judeţ, „Contează nu atât ce introduci în gură – apropo de regimul din perioada Postului – ci vorbele pe care le scoţi: cuvinte înţelepte fără sudalme şi jigniri”, crede pe bună dreptate şi d-na Maria Boricean, din Sita Buzăului.
De altfel, din vechime, în toate religiile ascetismul reprezintă un mijloc de purificare a sufletului şi organismului. Fireşte, se cuvine să mergem la biserică, să asistăm la slujbe, să dăm de pomană şi să ne amintim de cei plecaţi definitiv dintre noi.
Vă dorim un Post ușor!
Așadar, după un interval de 40 de zile de Post şi rugăciune, creştinii se vor putea bucura pe deplin de Naşterea Domnului. Vă dorim, stimați credincioși, un Post ușor și liniște sufletească!
Horia C.Deliu
