La Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe a avut loc sâmbătă, 8 iulie a.c., evenimentul cultural-literar tradiţional „La umbra nucului bătrân” organizat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Asociațiunea ASTRA- Despărțământul Covasna-Harghita și Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna, ultimul din șirul activităților care au marcat aniversarea a 25 de ani de la fondarea Ligii.
Organizatorii au hotărât ca locul de desfășurare a ediției din acest an a întâlnirii estivale a scriitorilor din județele Brașov, Harghita, Mureș și Covasna să aibă loc la Prima Școală Românească din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sf.Gheorghe, datorită faptului că în curtea Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din Araci, acolo unde au fost organizate toate edițiile anterioare, sunt în curs unele lucrări de reparații.
Odată sosiți, oaspeții au vizitat punctul muzeal „Prima Școală Românească” bucurându-și privirea și sufletul atât în sala de clasă în care icoana de pe perete, băncile vechi din lemn, tabla, abacul cu bile roșii și negre, catedra pe care stau în ordine pana de scris, tocul cu peniță, călimara, lampa cu petrol și clopoțelul, parcă îi așteptă pe copii să intre la ore, precum și camera cu mobilier vechi de o frumusețe aparte- patul cu tăblii frumos meșteșugite pe care „se odihnesc ” piese ale unui costum popular bărbătesc, și de care se sprijină o „ țărancă” îmbrăcată în frumos costum popular, dulapurile, noptiera, masa de lucru, masa rotundă cu scaunul pe spătarul căruia stă aranjată o bundă, lavoarul și cuierul – toate amintindu-le de simplitatea și frumusețea înaintașilor noștri.
Lansarea revistei „Caietele de la Araci” nr. 7
Una dintre activitățile cuprinse în programul zilei de sâmbătă a constituit-o lansarea numărului 7 al revistei „Caietele de la Araci”, al cărei redactor șef este prof. dr. Luminița Cornea, gazdă a evenimentului alături de reprezentanții Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni- Cristina Felea-Baubec, muzeograf, și Laura Dănilă, conservator. În discursul său, dr. Luminița Cornea a menționat, printre altele:„Programul nostru este sub zodia scriitorului Romulus Cioflec. Chiar dacă nu suntem la Araci, noi suntem în tradiția scrierilor lui Romulus Cioflec și cu drag evocăm opera și activitatea lui, în primul rând prin cercetările pe care le efectuăm și pe care le publicăm în revista „Caietele de la Araci”. De fapt, scopul acestor Caiete, al acestei reviste a fost tocmai cunoașterea și reconsiderarea operei lui Romulus Cioflec, și sunt convinsă că oaspeții noștri de astăzi – prof. Nicolae Scurtu de la București, istoric literar, și scriitorul Ion Topolog din Brașov- ambii membri ai Uniunii Scriitorilor- vor spune mai multe despre revistă.”
Vorbind despre numărul recent al revistei „Caietele de la Araci”, prof. Nicolae Scurtu a spus: „Caietele de la Araci, al 7-lea număr, care apare grație Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și mai ales grație doamnei prof. dr. Luminița Cornea și a colaboratorilor, este extrem de interesant din punct de vedere editorialistic. În paginile acestei reviste se întâlnesc articole de istorie, istorie literară, istorie culturală, recenzii, poezii, note, fel de fel de relatări. Prezența unor
maeștri precum Ion Topolog, număr de număr, dă un spor și dă o anume credibilitate și greutate revistei. Colaborări ale unor scriitori precum Nicolae Băciuț, Mihaela Aionesei, doamna Anthonia Amatti, Ionel Simota și mulți alți poeți și prozatori de foarte bună calitate aduc un spor, o anumită vigoare acestei reviste. Însă revista este o revistă de restituire și de pură istorie literară, ocupându-se în mod deosebit de opera și de destinul operei lui Romulus Cioflec, poet, prozator, publicist, memorialist, traducător, dramaturg.”
Prezent la mare parte a activităților organizate de Liga Cultural Creștină „Andrei Șaguna”, și nu numai, scriitorul Ion Topolog a vorbit despre importanța activităților culturale românești care se desfășoară în Sf. Gheorghe. „ În zona aceasta a noastră sud-transilvăneană, unul dintre cele mai importante micro-centre de cultură este aici, la Sfântu Gheorghe, și îl călăuzește cunoscutul om de cultură dr. Ioan Lăcătușu. Prin toate instituțiile acestea pe care le-ați întemeiat și le dirijați, prin toate publicațiile- uriașă influiența și audiența pe care o au- țineți sus, viu, interesul pentru cultură.”
„Memoria timpului trăit”
În cadrul Mesei rotunde cu tema „Memoria timpului trăit” au vorbit, succint, despre operele lor recente, din care au și recitat sau au prezentat mici fragmente, poeta Mihaela Aionesei, poeta Anthonia Amatti, prof. Mihai Trifoi, poetul Ioan Ciurea Weidner și scriitorul Toth Arpad.
În fața celor prezenți, dr Ioan Lăcătușu a făcut un scurt rezumat al activităților de o importanță deosebită pentru românii din județul Covasna, care s-au desfășurat în cadrul celei de a 25-a ediții a Zilelor „ Andrei Șaguna”.
Activitatea de sâmbătă a fost îmbogățită și prin programul artistic susținut de actrița Duța Guruianu care a introdus publicul în atmosfera operei lui Romulus Cioflec, „ intrând în sufletul” primei schițe publicată în revista „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, în anul 1904, denumită „Călin”, precum și de Alexandra Voiculescu, elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă „Tudor Ciortea” din Brașov.
Închei articolul meu cu poezia „ În Ardeal” a poetului covăsnean Ion Ciurea-Weidner, apreciată atât de publicul prezent la „ Ziua Iei” de la Covasna cât și de cel prezent „La umbra nucului bătrân”, la Prima școală românească din Sfântu Gheorghe.
„ În Ardeal,
totul pare să aibă alt ritm, altă zăbavă,
respiri o altă durată,
scrijelită în lemn, zidită în piatră.
În Ardeal,
oamenii sunt pietrele
rămase după șuvoaiele- apele,
moții, oșenii, făgărășenii,
pământenii,
stânci neclintite de stihiile vremii-
volburile hergheliilor mânate
din străfunduri de stepe uscate.
În Ardeal,
înveți să iubești cu adevărat sârbele, horele,
dar mai ales doinele, rugile, frescile,
să-nțelegi suferințele ce-au zdrobit ființele
iobăgite, trase pe roată,
martirizate în propria vatră.
În Ardeal,
la Covasna-Voinești
poienile spun povești,
sânzienele dănțuiesc cu zânele-
fecioarele dace și mândrele,
tăinuite în cetăți străjuite de șoimi
fortărețe în calea vitregitelor vremi.
În Ardeal,
măiestrite stoluri diferit ciripesc
glăsuind în graiul lor păsăresc,
ce se-mpreună la capătul zării
cu trilurile cerești, românești, ale privighetorii.
În Ardeal,
totu-i scăldat în lumină și soare,
dar apele, încă limpezi, prăvălite pe cale,
prevestesc tulburi șuvoaie
ce pot înnegri și mai mult Marea cea mare.
În Ardeal,
tricolorul vibrează în culori aparte:
roșul pulsând mai fierbinte setea de libertate,
galbenul străluminând dorința de dreptate,
albastrul – nestrămutata credință în unitate,
toate, toate, toate,
la Alba Iulia în ‘918,
în românească frățietate,
jurate.
În Ardeal,
cetina binecuvântă încă înălțimile,
izvoarele murmură-n cânt văile,
iar sufletul ți se înalță roată
la Sfânta Mănăstire Sâmbăta de Sus,
în veci binecuvântată.
În Ardeal
se înalță semețe,
catedrale și mânăstiri mărețe,
durate din sufletul neamului
creștinat în duhul Andreiului,
sfinte straje ortodoxiei
ancorate-n altarul României.
Maria Crețu Graur
