Înființat în urmă cu aproximativ șase ani, dar cu o poveste care a început cu peste un deceniu în urmă, Grupul vocal bărbătesc „Pădurenii” din Barcani este coordonat de către doamna Cristina Orania Deteșanu, dascăl de profesie. Sub bagheta dumneaei, grupul – compus din 18 membri, cu vârste și profesii diferite, reunite de pasiunea pentru muzică – transmite, când urcă pe scenă și cântă, emoție și bucurie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului „Mesagerul de Covasna”, doamna Cristina Deteșanu a vorbit despre Grupul „Pădurenii”, dar și despre pasiunea dânsei pentru muzică, despre momente din carieră și nu numai.
Stimată doamnă Cristina Deteșanu, cum şi când v-aţi descoperit pasiunea pentru muzică şi pentru cântul coral? Este o pasiune moștenită?
- Pasiunea pentru muzică am primit-o ca moștenire de la părinți. Ei sunt cei care ne-au pus-o în valoare. Am cântat pe scenă împreună cu sora mea cea mare, Tatiana Teacă, încă de la grădiniță și am continuat în această formulă mulți ani în care am participat la numeroae festivaluri naționale și internaționale de muzică ușoară și populară. Cântul coral l-am practicat din școala generală, dar l-am aprofundat în liceul pedagogic unde am avut șansa de a beneficia de mentoratul doamnei mele diriginte, profesor de muzică și dirijat coral de excepție.
- Ce traseu ați urmat după descoperirea acestei pasiuni, în vederea fructificării acesteia?
- În anul 1975 ne-am înscris la Școala Populară de Artă din Brașov la secția Canto – muzică ușoară, clasa maestrului Edmond Deda și la secția de Dirijat coral, sub bagheta doamnei Marilena Criveanu.
- Ați avut un model, un mentor în acest sens?
- Primii au fost părinții noștri, după care au urmat cei menționați mai sus.
- Sunteți dirijoarea grupului vocal „Pădurenii”. Cum este să fiți dirijoarea acestui grup și de când îl dirijați?
- Sunt mândră și fericită că pot să fac asta. Mă onorează.
- Vă rog să ne oferiţi câteva repere despre istoria grupului coral „Pădurenii” din Barcani. Cum și când s-a înființat acesta?
- Povestea este frumoasă. Cu mulți ani în urmă, în școala noastră din Barcani am încropit în trei zile un grup vocal mixt format în majoritate din cadre didactice în frunte cu directorul școlii din acei ani, dar și din funcționari ai primăriei, printre care și primarul de atunci și de azi, Gheorghe Marin. Trebuia să ne prezentăm la „ Cântarea României” cu ceva ce încă nu exista decât în mintea mea. Nu mi-a luat mult timp să conving oamenii că va fi bine. Eram cu toții foarte tineri și optimiști. Primarul a cumpărat materiale și în răstimpul acesta scurt am reușit să confecționăm fetelor și costumele populare. Bărbații le aveau deja pentru că ei făcuseră parte din grupul bărbatesc condus de profesorul Popovici, de prin 1984, grup care s-a dizolvat după plecarea dirijorului la Sfântu Gheorghe.
Și a venit ziua concursului. Am urcat pe scenă cu foarte mari emoții, dar am coborât în ropote de aplauze, sala fiind în picioare. A fost înălțător. Au urmat multe alte spectacole frumoase, dar a venit vremea în care s-a schimbat regimul și oamenii au uitat să mai socializeze. În urmă cu șase ani, însă, în 2011, primarul nostru, domnul Gheorghe Marin, mi-a propus să pornim din nou pe acest drum frumos într-o altă formulă. Am cumpănit bine deoarece îmi era teamă că nu voi mai găsi doritori să se înhame la o asemenea muncă, pentru că în spatele celor câteva minute de apariție pe scenă se ascund multe ore de repetiții până spre miezul nopții, aproape săptămânal. Și am început căutarile. Spre surprinderea mea, grupul s-a înjghebat destul de repede, oamenii fiind dornici de ceva nou în comuna noastră. Se simțea nevoia ieșirii din anonimat, de aducerea la suprafață a brumei de folclor autentic din zona noastră de interferență.
- Ce ne puteţi spune despre repertoriul grupului vocal „Pădurenii” ?
- Am avut șansa ca printre membrii grupului nostru să se numere și directorul școlii din Sita Buzăului, bărcănean de-al nostru, care avea în „tolbă” câteva cântece valoroase culese de la bătrânii satului. Și am început cu ele. Cu timpul, am adăugat în repertoriul nostru cântece de-ale lui Felician Fărcașu, cântece patriotice, pricesne, colinde culese de pe la noi.
- Câţi membri are grupul în prezent, ce vârste şi ce ocupaţii au aceştia?
- Grupul este format din optsprezece membri, cu vârste cuprinse între nouăsprezece și șaizeci și doi de ani. Printre ei se află și tată-fiu, frați. Paleta de meserii este foarte variata: primar, zidar, tâmplar, șofer, croitor, preot, cântăreț la strană, profesori, funcționar public, cioban, subofițer, fermier, lucrător în finante, director de cămin cultural… Ni s-a alăturat taraful Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, condus de inimosul Ionică Mitrofan, iar Ovidiu Olteanu, directorul Căminului Cultural Sita Buzăului, și-a luat în serios rolul de colaborator, vrăjindu-ne cu fluierul și cobza lui.
- Se pot alătura noi membri? Ce calităţi trebuie să aibă persoanele care doresc să facă parte din „Pădurenii”?
- Primim cu brațele deschise pe oricine este muzical, iubitor de folclor.
- Unde se desfăşoară repetițiile şi cât timp durează?
- Ne întâlnim în sala de ședințe a primăriei sau în clubul Căminului cultural.
- Ce îmi puteți spune despre vestimentația de scenă a grupului?
- Am încercat să ne confecționăm costume care să se apropie cât mai mult de cele din zona noastră, inspirându-ne din poze vechi de-ale bătrânilor satului. Avem ținută de vară, dar și de iarnă. S-au implicat în realizarea acestora, cu toată dăruirea, primarul Gheorghe Marin și directorul Caminului Cultural Barcani, Marian Arnăut, dar și croitorul din grup. Eu am croșetat șosetele de lână. Băieții și-au achiziționat opinci de piele, chimir, bundă de oaie. Și, uite așa, am pus mână de la mână și ne-am costumat frumos.
- Ce planuri aveți pentru grupul vocal pe care îl dirijați?
- Sperăm să avem o activitate îndelungată, să fim sănătoși și voioși. Săptămâna trecută am avut o întâlnire de lucru cu fetele din grupul „Siteanca”, cu care vrem să prezentam un moment folcloric special în cadrul Festivalului de muzică corală ce va avea loc săptămâna viitoare, în 24 iunie a.c., la Floroaia Mare, eveniment organizat de Asociația „Plai întorsurean”. Propunerea a venit din partea Tatianei Teacă, dirijoarea corului mare „Plai întorsurean, dar și a celui mic „Siteanca”, din Sita Buzăului.
- Care este cea mai plăcută amintire pe care o aveți de la pupitru?
- Sunt destul de multe și fiecare cu farmecul ei. Nu mă pot hotărî.
- Ce reprezintă grupul vocal „Pădurenii” pentru dumneavoastră?
- O mare împlinire.
- Până la finalul anului, unde îi vom putea vedea și asculta pe „Pădureni”?
- Cel mai curând la Floroaia Mare, apoi la Covasna, dacă vom avea puțin noroc, la Chișinău, La Zilele Barcaniului, la Festivalul „Ciobănașul” și Dumnezeu mai știe pe unde vom mai fi invitați.
Dascăl de profesie…
- De profesie sunteți educatoare, la Grădinița cu Program Normal din Barcani. Când și cum ați ales să deveniți dascăl și de când predați la această unitate de învățământ?
- De obicei părinții aleg pentru copii. La fel s-a întâmplat și în familia noastră. Toate cele trei fete sunt dăscălițe și zic eu, fără modestie, că suntem la locul potrivit.
- Cum este să fiți educatoare?
- Frumos, solicitant, incitant. Meseria aceasta nu te lasă să îmbătrânești. Trebuie să fii mereu în formă, altfel nu reziști.
- Dacă nu ați fi ales această profesie, spre ce v-ați fi îndreptat?
- Îmi place să fac multe lucruri și la unele chiar mă descurc bine, dar tare mi-ar fi plăcut, măcar o dată în viață, să dirijez o orchestră simfonică.
- V-am întrebat anterior care este cea mai frumoasă amintire de la pupitru, iar acum vă rog să îmi spuneți care considerați că este cea mai frumoasă amintire de la catedră!
- La catedră, fiecare zi îți poate aduce amintiri plăcute. Zâmbetele copiilor sunt cele mai frumoase amintiri, replicile lor sincere și nevinovate.
- Vă mai rămâne timp și pentru dumneavoastră? Dacă da, cum vi-l petreceți
- Pentru mine, prea puțin dar, puținul acela mi-l împart cu prietenul meu cel mai bun, soțul meu, cu copiii și nepoțeii noștri, atunci când ne vizitează. Ne place să grădinărim, dar și să pescuim, în general iubim foarte mult natura și liniștea.
- Ce muzică ascultați?
- Ascult aproape toate genurile muzicale. Depinde de starea pe care o am.
- Ce apreciați la cei din jur?
- Onestitatea, devotamentul, hărnicia, responsabilitatea, frumusețea sufletească, bucuria de a trăi.
Realizări…
- Care considerați că este cea mai frumoasă realizare, din plan profesional, și, dacă doriți să ne spuneți, și din plan personal?
- Cred că realizarea cea mai frumoasă în plan profesional este aprecierea celorlalți. În plan personal mă consider un om foarte bogat: am o familie frumoasă, cu copii și nepoți minunați. Ei sunt cea mai de preț avere a noastră.
- În finalul acestui interviu, vă rog ca, dacă aveți un mesaj pentru cititorii ziarului „Mesagerul de Covasna”, să îl transmiteți.
- Dragi cititori, vă doresc să vă bucurați de viața pe care împreună putem să ne-o facem frumoasă!
- Vă mulțumesc!
A consemnat Ana Ciorici Costache
