Politicieni reuniți sub culorile UDMR din cele trei județe „secuiești” – Covasna, Harghita și Mureș – au realizat că povestea cu autonomia devine o poveste tot mai greu de vândut electoratului, devenind o placă stricată ce nu are nimic în spate și pentru a găsi niște soluții au găsit de cuviință că o soluție ar fi să ceară și părerea intelectualilor din zonă. Așa s-a născut a III-a ediție a Congresului Secuiesc, o manifestare ce a reunit – la finele lunii aprilie a.c. – prezentări din domeniul politicii, economiei, culturii, administrației, educației și altele.
De departe, discursul președintelui Consiliului Județean Harghita Borboly Csaba (publicat pe site-ul UDMR), reprezintă o imagine clară a ceea ce liderii UDMR sau, poate, doar acest lider, își dorește de la autonomia locală a „Ținutului Secuiesc” și de la viitorul acestei zone.
Discursul lui Borboly Csaba s-a axat pe valoarea sursei umane (nimic original până aici), subliniind că „în scopul păstrării și dezvoltării forței de muncă competitive ne străduim să creăm un sistem de mijloace care este capabil să sprijine dezvoltarea acesteia și dincolo de sistemul
educațional formal, prin îmbunătățirea condițiilor de învățământ până la sfârșitul vieții (…). În scopul manifestării spiritului inovativ și al talentului secuiesc lucrăm la identificarea potențialului inovativ din Ținutul Secuiesc, pentru a-l pune în slujba comunității. În timp ce
problemele economice cauzate de emigrarea talentelor este binecunoscută, există posibilitatea ca tinerii să-și fructifice talentul în cadrul regiunii. Acest sistem de mijloace dorim să-l creăm prin elaborarea unei hărți a talentelor din Ținutul Secuiesc și prin includerea inițiativelor inovative din Ținutul Secuiesc în ecosistemul internațional start-up, prin mentorat, dezvoltare profesională și oferirea de capital activităților inovative care demarează la nivelul regiunii. Instituțiile din Ținutul Secuiesc sunt capabile de orice atunci când acționează împreună, prin proiecte și acțiuni sincronizate. În prezent, cea mai importantă este elaborarea unor studii de oportunitate pe domenii, asumate în comun, trecând peste neînțelegeri, pentru care este necesară efectuarea unor cercetări aprofundate, iar pentru aceasta trebuie să se asigure și resursele necesare. Deciziile nepregătite, adoptate „pe genunchi“, nu duc într-o direcție bună, în schimb, pentru realizarea unor studii corespunzătoare dispunem de spațiul de mișcare sub semnul autonomiei locale. Întrebarea este dacă profităm de aceasta, dacă există o propunere în direcția unei soluții comune”. Președintele CJ Harghita, citat în comunicatul UDMR, este de părere că autoritățile locale și județene ar putea contribui semnificativ prin susținerea mai intensă și mai completă a activităților antreprenoriale locale, prin extinderea serviciilor oferite tinerilor antreprenori. În același comunicat se mai arată că „pentru atragerea acasă a tinerilor trebuie să se pună accentul pe susținerea tinerilor întreprinzători, și în această privință autoritățile locale pot oferi un sprijin însemnat prin intermediul asociațiilor de dezvoltare și a celor microregionale, prin dezvoltarea de servicii diverse, înființarea unor incubatoare de afaceri”. Față de aspectele prezentate de liderul UDMR, s-ar ridica câteva întrebări, e drept retorice: în județele Covasna, Harghita și Mureș doar maghiarii trebuie sprijiniți să-și dezvolte potențialul inovativ și antreprenorial? Cele trei județe nu au și talente care ar merita să fie sprijinite pentru a rămâne în zonă, printre tinerii de alte naționalități? Alocarea unor resurse (bani, consultanță, cadru „legal” etc.) pe criteriul etnic nu este discriminare? Să înțelegem că Borboly Csaba sau liderii UDMR lucrează la „un sistem de mijloace” care să-i avantajeze doar pe cei de naționalitate maghiară, etnia fiind un criteriu eliminatoriu? Asta este autonomia dorită: sprijin pentru unii, în timp ce celorlalți li se arată drumurile de ieșire din județ? Nu este exact ceea ce resping cu vehemență aceeași lideri UDMR atunci când vreun exaltat naționalist de la București le promovează (gen „afară cu ungurii din țară”)? Dacă guvernul ar adopta mâine o hotărâre prin care ar înființa incubatoare de afaceri destinate doar întreprinzătorilor români, ar plăti consultanți doar pentru a-i sfătui pe tinerii întreprinzători care nu-s secui și ar da bani doar proiectelor elaborate de întreprinzători români din județele Covasna și Harghita, cum ar reacționa Borboly Csaba?
Întrebarea asta trebuia să și-o pună el, poate în acest fel ar fi realizat absurdul discursului său. Avem pretenții că suntem cetățeni europeni, ne dorim cu toții șanse egale și un cadru propice pentru a ne dezvolta în ritmul pe care fiecare și-l impune, dar chiar dintre cei care te aștepți să gândească altfel (că doar spun că știu ce înseamnă discriminarea) constatăm că nu au depășit interesul tribal, rezumându-se la politica lui „ei versus noi”, la un segregaționism total neproductiv pentru toate părțile. Acesta este „Ținutul Secuiesc” la care visează Borboly Csaba și alți politicieni UDMR? E trist, pentru că secuii și românii din această zonă merită mai mult, dar acest lucru nu poate să-l ofere politicieni orbiți de ură, care nu vor să construiască pentru prosperitatea locuitorilor din acest ținut, ci vor doar să-i dezbine pe oameni pentru a-și menține statutul până ce-i va înlocui o generație de politicieni care să gândească și pentru binele comunității, nu doar pentru binele lor. Tinerii care au plecat din secuime – indiferent de naționalitatea lor – au făcut-o pentru că au intrat în contact cu oameni (inclusiv în România) care promovează înainte de toate performanța, munca și pasiunea pentru lucrul bine făcut în cadrul unor echipe cu oameni la fel de talentați ca și ei, departe de concepții precum cele de mai sus. Și încă un amănunt pentru Borboly Csaba și ceilalți care nu au ieșit din Evul Mediu: inovația, prosperitatea și dezvoltarea economică și spirituală sunt produsele diversității. Protecționismul, xenofobia, șovinismul au produs doar războaie.
Ștefan T.