În cadrul programului „Primăverii Culturale la Sfântu Gheorghe” organizat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna” și Asociația „Ștefadina” București, în cursul zilei de marți a avut loc lansarea volumului intitulat: „Uitați în inima României”, semnat de Dan Tănasă, președinte al Asociației Civice pentru Demnitate în Europa.
Așa cum arată acad. Dinu C. Giurescu în Cuvânt înainte, <<Volumul domnului Dan Tănasă, „Uitați în inima României-Aspecte actuale ale conviețuirii româno-maghiare în inima României”, demonstrează realitatea discriminării românilor din cele două județe, cu următoarele caracteristici: este un fenomen de masă, instituționalizat, cu fapte de discriminare efectuate în mare parte de membrii UDMR în calitatea lor de primari, președinți de consilii, directori de școli și instituții de cultură sau ale administrației centrale. Discriminarea românilor pe criterii etnice, din cele două județe, este sistematică>>.
Demersuri pentru apărarea identității noastre naționale
Preotul Sebastian Pârvu, președinte al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sf. Gheorghe, a precizat că: „Ceea ce face el ( Dan Tănasă-n.red.) sau ceea ce facem noi nu sunt acțiuni pe care noi le proiectăm pentru a fi împotriva cuiva, (…) ci sunt doar demersuri în ceea ce înseamnă apărarea identității noastre naționale, lucru dovedit și de tot ceea ce înseamnă sentințele date de către anumite entități, fie că discutăm de partea judecătorească sau de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.”
În discursul său, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, reprezentantul instituției care, așa cum a arătat preotul Sebastian Pârvu, „face același lucru: apără sau duce o luptă pentru apărarea identității noastre”, a spus, printre altele: „De ani buni de zile, domnul Dan Tănasă și mai nou, deja consacrata asociație pe care o conduce, participă la viața publică și viața civică, în special în această zonă. Este însă o dovadă cât se poate de elocventă a faptului că spiritul civic, atunci când este exprimat printr-o formă foarte concretă, și pentru un obiectiv cât se poate de normal, ca să zic așa, nu poate să aducă decât beneficii societății. (…) Este mai mult decât binevenită acțiunea sau activitatea unor asemenea persoane în spațiul public, dar vreau să remarc faptul că această activitate a venit pe fondul unei necesități, de multe ori, și trebuie să o recunosc, atunci când autorități ale statului, autorități publice, nu și-au făcut treaba așa cum trebuia. Trebuie să subliniem, și cred că și acest lucru este unul foarte important, că tot ceea ce a făcut dânsul în această perioadă, a făcut pentru că a crezut într-un țel, deoarece crede în lege, crede în justiție și a făcut-o în mod benevol, sacrificând, probabil, timp și multe altele pentru a se dedica interesului general. Țin să subliniez acest aspect pentru că, în ziua de azi, aceste chestiuni sunt rarisime. (…) Nu ascund nici faptul că nu în toate dățile am avut opinii convergente, dar toate acestea au dus, în final, la progres. (…) Spunea într-o emisiune de televiziune că în Covasna și Harghita sunt trei Prefecturi. Multă lume m-a întrebat, la momentul acela, dacă nu mă simt oarecum jignit de acest fapt. Dimpotrivă, mai bine să avem trei, decât să nu avem niciuna, și mai bine să avem în fiecare dintre cetățeni o prefectură, și atunci probabil că lucrurile încet, încet, se vor așeza cât mai bine și în societate.”
„Dan Tănasă nu se lasă până nu câștigă și nu aduce adevărul și dreptatea la iveală”
Înainte de a vorbi despre volumul „Uitați în inima României”, prof. Ligia Ghinea a vorbit succint despre fostul său coleg de catedră, Dan Tănasă, amintind celor prezenți că „în urmă cu mulți, mulți ani, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” era o echipă, era un grup, era o mână de oameni care relaționau, aveau aceleași idealuri, și din grupul acela, bineînțeles, făcea parte și domnul profesor Dan Tănasă. Trebuie să menționez acest lucru, poate că puțini dintre dumneavoastră cunoașteți aspectul legat de profesia dumnealui la catedră, chiar la Colegiul Național „Mihai Viteazul”. Avea preocupări de atunci, lucrează în domeniul acesta de multă vreme.”
Împărtășind celor prezenți „sentimentul de amărăciune” pe care l-a simțit pe parcursul lecturării volumului lui Dan Tănasă, prof Ligia Ghinea a menționat: <<Veți simți, probabil, aceeași revoltă, aceeași amărăciune și de multe ori, furia că lucrurile nu sunt așa cum trebuie în atâția zeci de ani de democrație…sau ce este asta, nici nu mai știu ce este…o formă de haos căreia i se spune, le place unora să spună, că este democrație. Nu este adevărat. Este o confuzie între a respecta drepturi și libertăți, și a deveni conducător care te transformi, exact cum spune maestrul Caragiale, „conduci țara ca pe propria moșie”, sau județul „ca pe propria moșie”, ca și când aici nu ai de apărat decât ceea ce îți convine ție și dacă îți place și dacă ești de acord, și dacă cumva nu îți convine și nu-ți place, atunci încalci legea după bunul plac, și când îți convine. (…) Noi, oameni ai muncii, care zilnic avem un program și suntem angajați în tot felul de alte acțiuni și ne străduim să respectăm legea acolo unde suntem, fiecare pe bucățica lui, nu avem timp să vedem unde se încalcă legea, și când constatăm și vedem că ne luptăm cu morile de vânt, evident că sentimentul nu poate fi decât de frustrare, de furie, de nemulțumire și, sinceră să fiu, de dezgust. (…) Volumul acesta, extrem de masiv, este reprezentat, în mare parte, de documentele autentice – exact cum se procedează în arhive, de data aceasta nu sunt documente de arhivă, dar, cum se procedează la arhivă, documentele sunt autentice, nu există intervenția autorului decât pentru a prezenta problema așa cum a fost pusă în instanță. Multe materiale, multe decizii greșite, multă nedreptate, este repusă pe fond problema respectivă, și Dan Tănas
ă nu se lasă până nu câștigă și nu aduce adevărul și dreptatea la iveală. >>
Citând din prefața volumului „Uitați în inima României”, ce aparține acad. Dinu G. Giurescu, dar și din postfața scrisă de prof univ. dr. Radu Baltasiu, prof Ligia Ghinea a arătat: <<Ne spune prefațatorul și academicianul Giurescu în deschiderea volumului „Uitați în inima României”: „Volumul demonstrează existența unei realități de o mare tristețe, existența unei evidente discriminări negative față de comunitățile românești din cele două județe, lipsa inexplicabilă a celui mai mic sprijin din partea autorităților centrale și procesul lent, dar sigur, de deznaționalizare a unei părți din România.” Și ca să închei, tot cu un citat din volumul lui Dan Tănasă, este vorba despre prezentarea domnului Baltasiu, la comentarii: „Dan Tănasă ne pune la dispoziție un eșantion dintr-un material inedit în practica civică românească, consacrat prin succesele în serie, unele dintre ele obținute în instanță; un set de reacții sistematice individuale în fața încălcării repetate a drepturilor omului în calitatea sa românească. Omul, oricât de mult am dori, nu există în formă naturală decât ca entitate biologică, în muzeele de specialitate, ca exponat, și poate în abordările strict ideologice, în care pacea universală va fi adusă prin renunțarea omului la identitate, credință, apartenența la comunitatea de tradiții etc. În realitate, omul trăiește întotdeauna într-o formulă comunitară definită etnic, cu precizarea că, în societățile avansate în care etnicul a căpătat și formula organizării sociale programatice, formula comunitară se numește „națională”. De aceea vom spune că lucrarea lui Dan Tănasă este un strigăt al imperativului regăsirii de sine a dimensiunii profunde a spațiului civic românesc: identitatea națională, reacție la practica umilinței de a fi român în România. Da, la început de secol XXI, în România, a-ți afirma identitatea este un lux pentru români (nu pentru alții). Și da, neafirmarea identității nu este o opțiune, ci vine la pachet cu prezervarea unor drepturi fundamentale, inclusiv a drepturilor omului. (…)”>>.
„ Eu am citit această carte din 1989, aici în zonă”
Afirmând că „este un sacrilegiu să nu citești cartea și să vorbești despre ea” prof. Vasile Stancu a spus: „Eu sunt puțin în postura asta. De ce? Datorită faptului că această carte a ajuns doar în ultima perioadă în mâna mea, dar vreau să spun că eu am citit această carte din 1989, aici în zonă. De asemenea, am citit această carte, din 2008, în momentul în care am început să comunicăm cu Dan Tănasă; am început această carte, aș spune, astăzi, de dimineață, să mă uit, să o frunzăresc, să văd ce cuprinde, și câteva ore bune, am rămas lipit de ea. (…) Prima parte, care se intitulează „În județele Harghita și Covasna discriminarea pe criterii entice a românilor este în logica lucrurilor”- oferă, cum spune autorul, câteva lămuriri necesare pentru a vedea de ce a acționat Dan Tănasă, din 2008 până astăzi, în sensul românimii, în sensul drepturilor românilor din Covasna și Harghita. Începe cu trecutul recent, și vă spun un lucru deosebit: dânsul insistă asupra modelului românesc de rezolvare a problematicii discriminării care intervine între etnii. Pornind însă de la acest lucru, și Dinu Giurescu spune că sunt necesare legile discriminării, pentru o populație minoritară care trăiește în mijlocul unei populații majoritare. Da, este perfect adevărat, când este vorba de drepturile individuale și discriminare pe bază de etnie. Este total neadevărat un lucru: că această legislație poate defavoriza populația majoritară din statul respectiv, și în cazul nostru, Dan Tănasă reușește cu foarte multă perspicacitate să desprindă ceea ce face din această lege strict necesară a discriminării, o discriminare pentru a acționa împotriva românilor din zona Harghita și Covasna.
Cel care citește această parte din carte, de fapt, vede o oglindă fidelă a realității românești contemporane. Cei care nu trăiesc în această zonă nu sunt sensibili la anumite lucruri și nu cunosc lucruri de amănunt care defavorizează, efectiv, populația română din aceste județe, pe care el le desprinde, aș spune eu, într-un tablou extraordinar de clar. Fiecare dintre aceste lucruri pe care le spune Dan Tănasă sunt moduri prin care se exercită discriminarea românilor în această zonă.
„Salt înainte pe cont propriu!”
Vorbind despre efortul depus de Dan Tănasă, în decursul anilor, pentru respectarea legalității în județele Covasna și Harghita, și demersurile făcute de el, în acest sens, dr. Ioan Lăcătușu, directorul Editurii Eurocarpatica, care a editat volumul „Uitați în inima României”, a amintit o vorbă a părintelui prof. Ilie Moldovan, „căruia niciodată nu o să-i putem mulțumi pentru trăirea autentică și pentru sprijinul dat”, care sună astfel: „Când nu se mai poate altfel, aplicați deviza: Salt înainte pe cont propriu!” „Așa a făcut Dan Tănasă: Salt înainte pe cont propriu! (…) Este bine ca volumul să fie prezentat și în alte locuri din țară, să fie cunoscut. Noi astăzi, aici, am făcut doar lansarea la apă.”
Din acest moment avem zeci de cazuri care certifică faptul că în Covasna și Harghita există un proces sistematic de epurare etnică a românilor
La lansarea primului său volum, Dan Tănasă a fost înconjurat de prieteni din județ dar și din afara acestuia, precum și de părinții săi. Nici nu e de mirare că emoțiile l-au năpădit, lucru ce l-a făcut pe autorul volumului „Uitați în inima României” să mărturisească în fața publicului prezent la lansarea cărții: „Mai degrabă îmi vine să plâng, decât să vorbesc. E un moment emoționant pentru mine; mă bucur foarte mult să fiu în mijlocul prietenilor și să lansez la apă primul meu volum.(…)Volumul este inedit pentru că prezintă documente. Sunt convins că fiecăruia dintre dvs, atunci când mergeți în alte părți ale țării vi se spune că exagerați cu problemele din Harghita și Covasna. Când o să vi se mai spună că exagerați cu probleme în Harghita și Covasna, puteți să luați acest volum și să îl faceți cadou, pentru că volumul prezintă documente ale unei instituții publice centrale ale statului român (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării-n.red). Din acest moment avem zeci de cazuri care certifică faptul că în Covasna și Harghita există un proces sistematic de epurare etnică a românilor. Din acest moment nu mai avem de-a face cu editoriale, cu interpretări personale, cu opinii înflăcărate, cu analize mai puțin obiective, avem de a face cu documente care nu pot fi interpretate și avem de a face nu cu un caz, nu cu două, nu cu 10, nu cu 20, o să vă las pe Dvs să descoperiți despre câte cazuri de discriminare este vorba în volum. (…) Volumul are și istorie pe care nu am punctat-o eu, deoarece nu sunt istoric, am luat-o de la istorici care au făcut istoria în arhive- unul dintre istoricii remarcanți care apare în volumul meu este prof. Vasile Stancu, precum și acad. Dinu C. Giurescu și acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș- Bolyai de la Cluj.
Vă rog să-l citiți, dacă aveți posibilitate dați-l mai departe celor care nu trăiesc aici și nu înțeleg cu ce se mănâncă această conviețuire interetnică aici în Harghita și Covasna.”- a spus Dan Tănasă.
Aviz cititorilor
„Această carte nu este îndreptată împotriva unei comunități, unei minorități și, cu atât mai puțin, împotriva exercitării dreptului la identitate. De fapt, întreaga lucrare este despre cum o comunitate este sistematic privată de acest drept fundamental, de către grupări care dețin monopolul asupra administrației locale. Cum anume? Prin conjugarea dominației absolute asupra unui spațiu la nivel local, cu controlul asupra definițiilor la nivel național, prin intermediul unor instituții centrale. În fața acestei simbioze aparent imbatabile, se ridică personalități singulare, de tipul avertizorului public sau, mai dregabă, al militantismului cuminte, așa cum sunt susținute de către Dan Tănasă, cu decență și argument, drepturile celor discriminați în propria lor țară. Această lucrare stă mărturie spre îndreptarea stării de fapt și restaurarea statului de drept, pentru garantarea de către autoritatea centrală și locală a bunei conviețuiri dintre români, maghiari și secui.”-Prof.univ.dr. Radu Baltasiu
Maria Crețu-Graur
