…„Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma acad. Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit cu sprijinul înaltului for, ca ziua de 15 ianuarie – când omagiem naşterea marelui nostru poet Mihai Eminescu – să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.
Parlamentul României a aprobat această Lege în anul 2010, iar în expunerea de motive se arăta: „Ziua Culturii Naționale va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar va reprezanta și o reflecție asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
„Cel mai mare poet pe care l-a ivit pământul românesc”
Aşa l-a apreciat pe Mihai Eminescu strălucitul istoric şi critic literar, George Călinescu, apreciere rămasă de referinţă.
„Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci”, spunea pe drept cuvânt şi cărturarul Tudor Vianu.
Genialul creator a scris nu doar versuri, cum cred unii semeni mai puţin şcoliţi, ci şi proză, a efectuat traduceri, prelucrări şi adaptări, a avut proiecte dramatice, a creionat chiar şi o schiţă a gramaticii sanscrite, un dicţionar de rime. Toate acestea compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filosofia buddhistă, spun exegeţii.
„Cu mâine zilele-ţi adaogi”…
Miercuri, 11 ianuarie 2017, de la ora 17.00, la Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov se reia interesanta manifestare artistică intitulată „Recitalul de la ora 5”. Pentru că se apropie data de 15 ianuarie – Ziua Poetului nostru naţional – întreg programul îi este dedicat, fiind intitulat semnificativ: Dor de Eminescu.
Să rememorăm cu acest prilej câteva dintre versurile sale devenite emblematice pentru sentimental deeternitate: „Cu mâine zilele-ţi adaogi/Cu ieri viaţa ta o scazi/ Şi ai cu toate astea-n faţă/ De-a pururi ziua cea de azi// Când unul trece, altul vine/ În astă lume a-l urma/ Precum când Soarele apune/ El şi răsare undeva// Se pare cum că alte valuri/ Cobor mereu pe-acelaşi vad / Se pare cum că-i altă toamnă/ Ci-n veci aceleaşi frunze cad” (…)
Se reia „Recitalul de la ora 5”
Recitalul va fi susţinut de trei artişti cunoscuţi ai Operei braşovene. Anume soprana Maria Petcu-Catrina, o valoroasă interpretă de arii din opere şi operete, dar şi de lieduri, muzică sacră, prelucrări de folclor în manieră clasică şi mai nou…romanţe. Îşi dă, de asemenea, concursul la reuşita manifestării distinsa actriţă Nora Vlad, care va recita stihuri din creaţia nemuritoare a Poetului Nepereche. După cum se ştie, Nora Vlad nu doar rosteşte cu har poeme celebre, dar şi scrie la rându-i versuri încărcate de sensibilitate. Le va acompania cu discreţia şi măsura ce au impus-o în atenţia publicului meloman, pianista Simona Patriche.
În program figurează lucrări din creația compozitorilor români Gheorghe Dima, Nicolae Bretan, George Stephănescu, Felicia Donceanu, Iacob Mureşianu, pe versurile poetului omagiat. De asemenea, va fi prezentată minunata piesă „Eminescu” compusă de regretatul muzician basarabean Ion Aldea-Teodorovici, pe versurile marelui poet de peste Prut, maestrul Grigore Vieru, plecat şi el dintre noi mult prea repede.
Evenimentul muzical reprezintă un omagiu adus marelui poet român, în preajma zilei sale de naștere, 15 ianuarie, şi deschide suita manifestărilor similare ce vor avea loc de acum înainte în fiecare zi de miercuri la „Casa Mureşenilor”.
Preţul biletelor este de cinci lei pentru adulți, trei lei – pensionari şi doi lei pentru elevi / studenți şi se pot procura înainte de începerea spectacolului la sediul Muzeului aflat în Piața Sfatului nr. 25 din Braşov.
O pioasă rememorare
Fac o mică parantează de culoare, pentru a spune că i-am cunoscut pe amândoi creatorii basarabeni pomeniţi mai sus cu prilejul unor festivaluri de anvergură din ţara noastră. Am rămas profund impresionat de convingerile lor patriotice, de respectul ce-l nutreau pentru valorile perene ale culturii române. Domniilor lor m-au tratat de fiecare dată cu multă prietenie, de aceea îi evoc cu dragoste şi respect.
În pofida uriaşei lor popularităţii de care s-au bucurat mereu în Republica Moldova natală, iar după Revoluţie şi în ţara noastră, atât poetul Grigore Vieru, cât şi cantautorul Ion Aldea-Teodorovici, s-au manifestat de fiecare dată în faţa publicului, a cititorilor, ascultătorilor, a numeroşilor…fani (ca să folosim o expresie încetăţenită) cu modestie nemimată, cu mult bun simţ. Însuşiri pe care le întâlnim tot mai rar în ziua de astăzi la unele persoane publice, aşa- zise „vedete”.
Întâlnire de suflet la „Casă a Mureşenilor”
Pentru cititorii care nu cunosc anumite date despre locul unde are loc spectacolul, să precizăm că acest important obiectiv cultural din municipiul de sub Tâmpa, anume „Casa Mureşenilor”, se află în centrul…centrului, chiar în Piaţa Sfatului. A luat fiinţă în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute comunităţii locale de către urmaşii amintitei familii. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al acad. Iacob Mureşianu, proprietar şi redactor al “Gazetei Transilvaniei” între anii 1850-1877. Dar şi a lui Andrei Mureşanu, autor al versurilor Imnului Naţional al României, oferind statului spaţiul necesar organizării unui interesant muzeu. Instituţia devenită cunoscută între timp conţine o valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă, numărând peste 25.000 de documente.
Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor, fiind astăzi o institutie autonomă şi un centru al memorialisticii braşovene şi naţionale.
Arhiva Mureșenilor este unul dintre cele mai bogate şi importante depozite de de acte şi documente de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol „Gazeta Transilvaniei”, cărturarii Mureşeni au corespondat cu toți fruntașii politici ai vremii lor, atât din Ardeal, cât şi din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondența politică se găsesc numeroase manuscrise de valoare. Atrag atenția, în special, documentele legate de istoria Imnului Național „Deşteaptă-te, Române”, versurile fiind aşa cum se ştie creația nemuritorului Andrei Mureşanu.
Poezie şi muzică
Aşadar, astăzi, 11 ianuarie a.c., de la ora 17.00, sunteţi invitaţi, dragi iubitori de frumos, la Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov la o după-amiază extraordinară de poezie şi muzică în amintirea lui Eminescu.
…Ce dor ne este tuturor, nu-i aşa?, de „bădia Mihai”!
Horia C. Deliu
