În Voineștii Covasnei a fost mare sărbătoare, la sfârșit de săptămână. Timp de două zile, localnicii, cu mic, cu mare, și-au pus sufletul lor în toate activitățile ce s-au desfășurat în cadrul unei noi ediții a Sântiliei- Nedeia Mocănească, pentru ca oaspeții prezenți să știe că aici, de sute de ani, tradiția este dusă mai departe din tată în fiu, cum zice vorba noastră românească, și de ce nu, din mamă în fiică.
Poiana din Valea Zânelor, locul în care se desfășoară, an de an, tradiționala serbare câmpenească de Sf. Ilie a răsunat de cântec, joc și voie bună, încă de sâmbătă după- amiază. În timp ce de pe scenă artiștii invitați- Ansamblul „ Ciobănașul” din Tupilați, județul Neamț, interpreta Diana Mogoș, Ansamblul „ Florile Zagonului”, interpreții Ioan Dordoi și Ovidiu Homorodean-au încântat publicul prezent, cei adunați la „Șezătoare” au pregătit florile pentru „nunta tradițională” ce urma să aibă loc a doua zi.
Nuntă tradiţională românească la Nedeia mocănească
Potrivit Agerpres, obiceiurile tradiţionale de nuntă ale românilor din Covasna – Voineşti au fost prezentate duminică, la Nedeia mocănească din Valea Zânelor, una dintre cele mai vechi şi populare sărbători din zonă.
Alaiul de nuntă, cu cai şi căruţe împodobite, a pornit, ca în fiecare an, din faţa Bisericii ortodoxe din Voineşti, după ce a primit binecuvântarea preotului, iar petrecerea a avut loc la casa nedeii.
Sărbătoarea aminteşte de vremurile când ciobanii coborau de la munte, în preajma Sântiliei, pentru a-şi alege nevestele, iar în cadrul acesteia au fost prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei, cum ar fi cerutul miresei, bărbieritul mirelui, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului.
Fiecare moment are o semnificaţie şi un rost aparte, a explicat vornicul. Spre exemplu, dacă mireasa scoate mai iute opinca naşei din picior atunci înseamnă că femeia va avea ultimul cuvânt în casă, dacă paiele aprinse aruncate la picioarele tinerilor însurăţei în timp ce dansează se sting repede înseamnă că nu vor avea certuri în familie, iar ruperea colacului deasupra capului miresei şi împărţirea lui în patru zări e de bun augur pentru viitorii părinţi, existând credinţa că vor avea urmaşi sănătoşi, viguroşi şi, desigur, mocani.
„Este o tradiţie foarte veche, datează din anul 1500 şi ceva. (…) Era sărbătoarea ciobanilor care coborau de la munte pentru câteva zile pentru a-şi alege soţiile. (…) Peţitorul îi oferea fetei alese o păpuşă de caş, iar ea, ca răspuns, îi oferea un fir de busuioc. Apoi intrau în horă, dansau împreună Sântilia, apoi mai chefuiau câteva zile, după care ciobanii urcau la munte şi când se întorceau făceau nunţile. (…) Am încercat să ducem tradiţiile mai departe, să nu le pierdem, pentru că au o valoare foarte mare pentru noi. La Sântilie, câţiva actori joacă rolul mirelui şi miresei, dar la nunţile din Voineşti încă se mai păstrează aceste tradiţii”, a declarat pentru AGERPRES Dumitru Balea, secretarul Asociaţiei ”Justinian Teculescu” din staţiunea Covasna.
Dorel Lungu, unul dintre membrii de vază ai comunităţii locale, a precizat că ”actorii” care interpretează rolul mirelui şi al miresei sunt aleşi dintre tinerii care se vor căsători anul viitor.
Potrivit acestuia, sărbătoarea s-a desfăşurat sub denumirea de „Sântilie” până în anul 1974, după care a devenit „nedeia mocănească”, fiind organizată neîntrerupt până în ziua de azi, cu excepţia unui singur an când organizatorii au decis să doneze banii alocaţi pentru această manifestare unei localităţi din judeţul Vrancea grav afectate de inundaţii.
Nuntaşii, dar şi turiştii care au venit duminică la nedeie au fost cinstiţi cu cozonac şi vin şi au putut degusta produsele tradiţionale ale crescătorilor de oi din zonă – urdă, pastramă de oaie, tochitură de miel la ceaun sau bulz cu brânză copt pe jar.
„Tradițiile, obiceiurile, datinile seculare sunt comorile inestimabile și incontestabile ale oricărui popor”
Cel ce a deschis programul cultural de duminică a fost Alexandru Baciu, care cu vocea sa inegalabilă a intonat Imnului Național „Deșteaptă-te române” a cărui mesaj a trecut dincolo de vârfurile brazilor ce împrejmuiesc Poiana Zânelor, ajungând până la nori, și, totodată, aducând emoție în sufletele celor prezenți.
|
Tradițiile, obiceiurile, datinile seculare, ca formă de exprimare a spiritului şi sensibiliății colective, sunt comorile inestimabile și incontestabile ale oricărui popor. Ele sunt unul dintre acele filoane de aur ce definesc specificul unei națiuni, alături de grai, istorie, simboluri proprii. Tradițiile sunt determinate și determină aspirațiile și idealurile de ieri și de azi ale popoarelor, devin parte organică a mentalului colectiv, conturează identitatea proprie a grupului, făcându-l unic în marea de identități etno-culturale ce coexistă pe glob. Prin ele suntem mai altfel decât alții. Uitarea, abandonarea tradițiilor, înlocuirea, adaptarea acestora cu obiceiuri importate din culturi străine, va face să nu mai rămânem aceiași! Prin urmare, povestea tradiţiilor populare trebuie să fie spusă în formă autentică și în secolul XXI.
Constatăm însă, că transformarea societății, emanciparea greșit înțeleasă, individualismul exacerbat, înstrăinarea omului de semenii săi, fenomenul globalizării, fac ca tradițiile populare să devină pradă indiferenței și uitării definitive.
Și totuși, dumneavoastră, cei care astăzi participați la Nedeia Mocaneacă din Orașul Covasna, puteți să constatați că Voineștii Covasnei este unul dintre acele locuri unde tradiția populară a fost menținută vie până în zilele noastre.
Făcând parte din categoria ceremoniilor denumite de către folcloriști „rituri de trecere”, pentru că marchează trecerea de la o stare socială la alta, evenimentul căsătoriei ascunde înțelesuri profunde despre relațiile interumane și despre relațiile oamenilor cu natura. Această sărbătoare, cu ritualurile sale, s-a constituit mereu într-un real spectacol al folclorului popular propriu românilor voineșteni. Aceștia și-au asumat răspunderea morală de a păstra în forma nealterată şi a transmite mai departe generațiilor viitoare tradiția Nedeii.
Etalarea costumelor populare, confecționate cu migală, pricepere și răbdare, din lână, cânepă și in, dezvăluirea tainelor mesteșugurilor tradiționale, a obiceiurilor culinare transmise din generație în generație, interpretarea cântecului și dansului în care se cuprind și se regăsesc membrii unei colectivități umane într-o atmosferă de veselie și exuberanță, ne fac să intrăm în spiritul sărbătorii, trăind experiența inedită a unor vremuri de mult apuse.
Într-o contrapondere, parcă, la realitățile societății consumiste, al cărei prizonier a devenit omul mileniului III, în care purtăm îmbrăcăminte confecționată din material sintetic, consumăm mezeluri ce conțin doar câteva procente de carne, unt, brânzeturi și lapte fabricate din ulei de palmier, ascultăm muzică sintetizată pe calculator, socializăm prin facebook, dar nu avem timp real de prieteni, câteodată nici de membrii de familie. Uităm să fim fericiți în adevăratul sens al cuvântului.
Iată fațetele a două lumi opuse, așezate într-o sumară oglindă. Și privind-o, ar trebui să căutăm răspunsul la întrebarea dacă este bine, sau chiar necesar să ne întoarcem la acele rădăcini, acele izvoare sănătoase ale căror crâmpeie ni le evocă tradiția populară”.
Vremurile nu au apus…
„Vremurile de demult” nu au apus ci reînvie cu fiecare zi din viața mocanilor din Voineștii Covasnei, fiindu-ne prezentate în toată frumusețea și trăinicia lor la fiecare ediție a Sântiliei-Nedeia Mocănească.
Și ce putea fi mai frumos decât costumele populare purtate cu mândrie de toți covăsnenii prezenți, de la cei mai mici până la cei mai în vârstă, de minunatele dansurile populare prezentate de cele trei grupe ale Ansamblului „Junii Covăsneni” a căror instructor, domnul Gică Popa, ce le-a fost alături pe scenă, împreună cu Oana Șulea (ce-i urmărea din public) au reușit să facă, în timp relativ scurt, adevărați artiști ce pot reprezenta cu mândrie, oriunde în lume, dansurile noastre românești, și de artiștii Ansamblului „Brâulețul Sita Buzăului” care au prezentat suite de dansuri din Făgăraș, Oaș și Călușarul oltenesc, de cântecele interpretate de artiștii noștri covăsneni- Alexandra Bârlă, Elena și Maria Istrate, solistele Ansamblului „Brâulețul” Sita Buzăului- Corina Gabriela și Ana Maria Popica-, de sunetul viorii Alexandrei Voiculescu și glasurile cristaline ale copiilor din Grupul „Sfântul Ioan Valahul” condus de părintele Anthonio Pintrijel…și de toți ceilalți ar . . tisti invitați la această sărbătoare care a avut-o ca oaspete de seamă pe îndrăgita interpretă de muzică populară Maria Dragomiroiu.
„Este vorba de datoria de a fi român”
În mulțimea de oameni ce au ținut să fie prezenți la Sărbătoarea Sântiliei de la Covasna am avut bucuria să-l întâlnesc pe deja prietenul nostru, al covăsnenilor, nimeni altul decât dr. Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației „Români pentru Români ” din Brașov, care mi-a spus, cu entuziasm: „Este o atmosferă extraordinară! Îmi place că această sărbătoare și-a păstrat specificul tradițional și nu este precum alte târguri lucitoare și goale pe dinăuntru. Aici nu lucește nimic pe dinafară, dar pe dinăuntru este aur: aurul tradiției și a datinilor care se păstrează. De 100 de ani se ține această sărbătoare, și să nu uităm că și în trecut bâta ciobanilor din Voineștii Covasnei a sfărâmat granița de 1000 de ani a fostului imperiu Austro-ungar, ciobanii din Covasna fiind întotdeauna în legătură strânsă cu cei de peste munți, avându-se mereu ca frații, neținând cont de hotare nedrepte ci numai de datina care unește poporul în duhul neamului”.
Pe pagina sa de socializare, Mihai Tîrnoveanu a mai menționat că: „ I-am întâlnit pe mândrii mocani din Voinești-Covasna, pe vrednicile femei de la șezătoarea satului în frunte cu Luminița Bunghez care rânduia de zor steaguri tricolore și pe prietenii mei, ciobanii din Zăbala veniți aici pentru a-și vedea frații de munte. M-au convins să le promit că voi urca odată la stânele lor, acolo unde cerul sărută pământul. Mă voi ține de cuvânt.
Imnul României intonat de corul Sfântul Ioan Valahul al părintelui Anthonio Pintrijel a răscolit sufletele noastre și ne-a dat certitudinea că în veac poporul român va dăinui aici. Cât timp ne vom aduna noi toți românii din țară în jurul datinei străbune păstrate cu geutate și sfințenie de frații și surorile noastre din Covasna și Harghita, cât timp lacrima și bucuria lor va fi și a noastră, eroii și martirii Neamului vor ști de acolo din Cer că lupta lor pentru unitatea Țării nu a fost în zadar. Acest lucru nu este o opțiune, ci o datorie a noastră, a celor care credem în Iisus Hristos Mântuitorul și în Neam. Este vorba de datoria de a fi român. ”
Și fostul primar al orașului Covasna, Thiesz Janos, a ținut să fie alături de covăsnenii săi, și în acest an. „Pentru mine este ceva deosebit, niciodată nu am plecat nici în concediu până nu a avut loc Sântilia aici la noi, la Covasna. Din anul 1997 când am ajuns la Biroul de documentare pentru tineret, după care am devenit director al Casei de Cultură, 7 ani, apoi am devenit viceprimar apoi primar, nu am lipsit de la nicio ediție a Nedeii Mocănești. O singură dată- nu știu dacă se știe- în această perioadă, chiar de Sf. Ilie au fost inundații mari și atunci am donat banii alocați pentru Nedeie, pentru sinistrații din județul Bacău. (…) Eu zic că din an în an am reușit să clădim ceva trainic” a spus Thiesz Janos.
„Români adevărați sunt în această zonă”
La umbra unui brad, așezat într-un scaun mi-a atras atenția un domn- am intuit că trebuie să fie turist- ce nu avea costum popular dar își pusese cocarda tricolor primită de la organizatori, la pălăria de paie pe care și-o cumpărase de la un comerciant local, la fel ca și soția dânsului. Se numește Marian Ioniță, din Ploiești, care de două săptămâni este la tratament la hotelul Dacia din loclitate.
Am participat la două sărbători- și la Zăbala, săptămâna trecută, și acum aici, la Covasna, și am observat că aici sunt români cu adevărat, sunt oameni care-și iubesc portul, tradițiile- lucru care în zona noastră, de șes, nu se mai regăsește absolut de loc. Mă uit cu câtă mândrie își poartă tricolorul, mă uit cu câtă mândrie își poartă portul național, ceea ce nu am m-ai văzut în altă parte. De aceea spun că mie îmi este rușine să afirm că sunt român, căci români adevărați sunt în această zonă. (…) Voi pune pe pagina mea de socializare un amplu comentariu ca să promovez această zonă, pentru că este ceva de vis. Este pentru prima oară când vin la Covasna, și sunt uimit de tot ceea ce am văzut. Am promis că dacă voi fi sănătos, cu ajutorul lui Dumnezeu, la anul voi reveni, sută la sută. Chiar am un mic plan în cap să îmi aduc și copiii, peste o lună, undeva în zonă, să vadă și ei ce înseamnă cu adevărat să fii român. (…) Eu am observat aici la dvs patriotismul acesta care nu este impus, vine din sânge, vine din inimă. Purtarea tricolorului e o mândrie aici, în aceste două săptămâni am trăit în România adevărată. Merg acasă cu sufletul plin de bucurie!” a mărturisit domnul Marian Ioniță care a mai adăugat că atunci când Alexandru Baciu a intonat Imnul Național, i-au dat lacrimile, și va încerca să-l promoveze, atât cât va putea.
Sântilia- Nedeia Mocănească a voineștenilor a fost organizată de Asociația Cultural Creștină „Justinian Teculescu” şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine Covasna, în cadrul unui „Proiect Cultural prioritar realizat cu sprijinul financiar al oraşului Covasna”, cu sprijinul unor agenți economici.
Parteneri ai evenimentului au fost: Casa Orășenească de Cultură Covasna, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Școala Gimnazială „Avram Iancu”, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna, „Crucea Roşie”- Filiala judeţului Covasna, S.C. Turism Covasna, C.A.R. „Solidaritatea” Buhuşi, Hotel „Mercur”, Hotel „Clermont”, Hotel „Montana” și Hotel „Bradul”.
Maria Crețu-Graur
