A doua Sărbătoare pe care o evocăm la scurt interval după Izvorul Tămăduirii are loc peste două zile. Anume, în prima duminică ce succede Sfintele Paşti, fiind dedicată după cum îi spune numele, Apostolului Toma. Personaj legendar supranumit în popor cu apelativul Necredinciosul.
„Calea cea bună spre mântuire”
Vestitul personaj,Toma din Galileea, a fost unul din cei 12 Apostoli aleşi de Iisus drept discipoli. Numai că singurul care iniţial s-a îndoit de Învierea Domnului a fost el, Toma, de unde şi apelativul puţin măgulitor de Necredinciosul. Ulterior avea să se convingă de faptul că Mântuitorul înviase, după ce i-a pipăit rănile provocate de piroane.
„Putem spune că prin credinţă ne apropiem în modul cel mai desăvârşit de Hristos, fiind calea cea bună spre mântuire”, spunea pe bună dreptate părintele şi filosoful Nicolae Steinhardt.
Apostolul Toma s-a îndoit inițial de martiriul Mântuitorului, dar în cele din urmă va recunoaşte Învierea şi Dumnezeirea lui Iisus, plecând asemeni celorlalţi Apostoli să propovăduiască în lume învăţăturile sfinte, luminând şi convertind milioane de păgâni. A sfârşit în chinuri, fiind străpuns cu suliţa, oferindu-i sufletul credincios lui Dumnezeu.
În popor se spune despre cineva că este „Toma Necredinciosul” dacă persoana respectivă nu e convinsă de adevăr până nu vede cu ochii săi realitatea, până nu se convinge singură de ceva palpabil. Expresia îşi are originea în povestea biblică relatată în Evanghelia lui Ioan referitoare la Toma, unul dintre cei doisprezece Apostoli, care nu a crezut în Învierea lui Iisus, până nu i-a văzut şi pipăit rănile.
Abia atunci a realizat cât de mult greşise…
Paştele Mic
Credinţa poporului nostru pune un accent special pe venerarea celor plecaţi într-o lume mai bună, cum se spune. Duminică se cinsteşte aşa-numitul Paşte Mic, prilej de rememorare duioasă a celor dragi nouă adormiţi întru Domnul. Fie că au plecat din această lume spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare (aşa cum cere datina străbună), fie că au fost nepregătiţi din varii motive, ei trebuie periodic pomeniţi.
Ca atare, rudele apropiate aduc ofrande la morminte, care mai întâi sunt sfinţite în biserică, după care îi evocă elogios pe cei morţi, împart pomeni oamenilor din jur. Această sărbătoare este marcată an de an în aşezările româneşti din judeţul nostru, acolo unde trăiesc creştini ortodocşi.
După Sfintele Paşti se iveşte acum ocazia deosebită de comemorare a celor defuncţi, fiind o zi în care familia se reuneşte la cimitir, ducând Lumina Învierii în chip simbolic şi pentru cei plecaţi la cele Veşnice.
Datină pitorească
Ziua de Duminica Tomii mai este cunoscută în popor, cum arătam mai înainte, şi ca Paştele Mic, reprezentând un amestec între mit şi datini creştine. Odinioară flăcăii din mediul rural se făceau în această zi „fraţi”, cum se spunea.
Cu mulţi ani în urmă am întâlnit acest obicei ciudat în Ţara Buzaielor. Anumiţi tineri care se considerau buni prieteni, doreau să-şi „oficializeze” această amiciţie, îndeplinind un mic ritual: se înţepau amândoi cu un ac într-un deget şi apoi atingeau picăturile de sânge, pecetluind o legătură amicală trainică.
Un bătrân localnic, nenea Ionică Bularca, ne-a relatat că în tinereţe şi el a procedat la fel, păstrând o strânsă prietenie cu un tovarăş de cătănie. Care mai apoi, culmea, i-a devenit…cumnat. Cu alte cuvinte, „Legământul de frăţie” s-a păstrat în timp.
De sufletul morţilor
Anul trecut am stat de vorbă la Voineşti, imediat după Duminica Tomii, cu o femeie între două vârste, d-na Elena, care venise la cimitir să se reculeagă la mormânul păriniţilor: „Am pus ieri în acest coş împletit câteva bucate tradiţionale de Paşte şi o sticlă de vin ca să presar peste mormânt, cum cere tradiţia. La sfârşit le-am oferit darurile unor sărmani ce aşteaptau la poartă drept pomană pentru sufletul morţilor. Dumnezeu să primească!”
. . Parada Junilor din Şcheii Braşovului
Vă recomandăm, stimaţi cititori, pentru acest sfârşit de săptămână o deplasare la… Braşov, spre a asista la un pitoresc şi inedit spectacol care are loc în mod tradiţional în Duminica Tomii. Cu acest prilej străzile din centrul istoric vor fi închise circulaţiei autovehiculelor, pentru a găzdui Parada Junilor din Şchei. Este o procesiune arhaică, păstrată neschimbată de secole, urmărită an la an de tot mai mulţi turişti români şi străini.
Spectatorii vin special spre a asista la originala paradă, ocupând complet trotuarele. Sunt şapte cete de juni ce trec grupate călare pe nişte bidivii falnici, alaiul fiind primit cu aplauze, ovaţii şi fulgerări ale bliţurilor aparatelor foto. Călăreţii salută mulţimea strigând „Hristos a Înviat”, iar asistenţa răspunde în cor, „Adevărat a Înviat!”
Şapte cete vestite de călăreţi
Junii călări defilează aproximativ o oră, etalând costume populare autentice, preluate de la înaintaşi, fălindu-se cu armăsari superbi, unii greu de strunit.
Cele şapte grupuri ce intră în Cetate sunt Junii Tineri, urmaţi de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori. După ce au coborât pe strada Mureşenilor, străbat largul bulevard de lângă Parcul Central, trec prin faţă la Modarom şi se întorc pe Republicii. Cu toţii, urmaţi şi de mulţi privitori se îndreaptă apoi spre Pietrele lui Solomon, unde are loc până seara târziu o petrecere câmpenească tradiţională.
Spectacol tradiţional românesc
Un asemenea spectacol folcloric tradiţional românesc nu trebuie ratat. În Duminica Tomii se cuvine să ne cinstim morţii, dar să ne bucurăm şi de Lumina Învierii, de Viaţă şi de darurile Naturii.
Vă dorim petrecere frumoasă!
Horia C. Deliu
