LIMBA ROMÂNĂ

„Limba ce-o vorbești dintâi

De la pieptul mamei suptă,

Între toate-i cea mai sfântă,

Ea ți-e-n viață  căpătâi.

Pe străbunul geto-dac

Îl cinstești sporindu-i limba,

De la el ai și colinda

Zestre milenară-n sac.

Prin tezaurul verbal

Eminescu strălucește,

Cel ce simte românește

I se-nchină iar și iar.

Să nu uiți, oriunde-ai fi,

Eminescu-ți este limba,

Prin El nu-ți vei uita tinda

Celor morți și celor vii.

Să fii mândru să rostești

Mai departe limba matcă

Ce-ți sortește viața toată,

Veche Țară să rodești.

Ești român și ești latin,

Trunchi din traco-daca vatră,

Limba ce-o grăiești e toată

Miere, lapte și pelin.

Primul pas îl faci cu ea,

Ochii-n lume ți-i deschide,

Iar în schimb limba-ți pretinde

S-o numești „ Măria Ta”.

Rostul vieții  îl discerni

Memorând cuvinte sute,

Sensuri, definiții multe,

Limba-n scris când o așterni.

Când iubești, în ochi citești

Nerostitele cuvinte,

Ce se țes ca mai-nainte

În duioasele povești.

Om de lume de-ai ajuns

Pavăză îți faci din limbă,

Gândului ce te colindă

Îi dai drumul pe ascuns.

Înainte ca să mori

Te căiești de rele toate,

Limba sfântă te socoate

Și te risipește-n zări.

(Ion CIUREA- „  Mă doare țara”)

 

. . Ziua Limbii Române  a fost sărbătorită sâmbătă, la Covasna,  prin grai, prin imagini, prin port popular și prin dans,  în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu din localitate.

La acest important eveniment, pe lângă localnici au fost prezente personalități de seamă ale comunității  românești din județul Covasna: poetul  Ion Ciurea, poeta Mihaela Aionesei, prof. dr. Catinca Agachi, dr. Ioan Lăcătușu, prof. Vasile Stancu, prof. Florentina Teacă.

În calitate de reprezentant al organizatorilor, în discursul său  prof. Florentina Teacă a menționat că: „Limba română este unul dintre simbolurile  fundamentale ale identității noastre naționale,  primul element al demnității poporului român”.

La rândul său, prof. dr. Catinca Agachi a spus, printre altele:  „ Mă bucur că organizatorii au găsit de cuviință să marchere această importantă  sărbătoare, Ziua Limbii Române. Ea s-a sărbătorit întâi în Republica Moldova, sau  mai bine zis în Moldova de dincolo de Prut,  de unde s-a rostogolit  spre noi, și iată că astăzi sărbătorim cu toții această importantă zi. Cred că nu este deloc întâmplător locul în care te naști, limba în care  ai rostit primul cuvânt, care de obici este MAMA. Eu cred că există un secret, o sacralitate în toate acestea, este un dat sacru al poporului nostru român (…) Astăzi celebrăm limba română, limba națională care se vorbește aici, dincolo de Prut, și în multe alte locuri și dialecte ; sărbătorim limba română, astăzi, când încă mulți români se luptă pentru dreptul de a vorbi în limba română. (…) Totuși, limba română este sufletul poporului nostru- nu putem să ne exprimăm mai bine gândurile, sentimentele, visele,  dorințele, inspirația creatoare- decât în limba noastră: limba română. Așa cum avem o singură mamă, așa avem o singură limbă maternă, o singură  patrie. Indiferent  în câte alte țări locuim , indiferent câte alte limbi vorbim, cordonul ombilical între noi și limba română  nu se poate tăia niciodată. Indiferent unde locuim, indiferent câte limbi vorbim, dorul  de limba, dorul de locul în care ne-am născut, de plaiurile, de munții, de râurile noastre, dorul acesta nu ne părăsește nicioadată, indiferent în câte alte culturi  ne afirmăm  nu putem să uităm că limba română ne-a format, în limba română ne-am născut, cultura română  ne-a format.  Limba, tradiția, credința sunt bolta de rezistență  a neamului românesc. Noi trebuie să  păstrăm  această boltă de rezistență,  este datul sacru al neamului românesc”.

 

 

 

ZIUA LIMBII ROMÂNE a fost sărbătorită la Covasna, „prin grai, prin imagini, prin port popular și prin dans”

Sărbătoarea  Limbii Române de la Covasna a fost marcată, în afara discursurilor despre importanța acesteia, printr-un moment poetic, prezentări de cărți și un program artistic.

Astfel,  poetul  Ion Ciurea a susținut un moment poetic intitulat „Odă Limbii Române”, prof. Vasile Stancu a prezentat albumul realizat de prof. Florentina Teacă, denumit „Chipuri de demult din inima României: Voineștii Covasnei în imagini din secolul trecut,  dr. Ioan Lăcătușu a prezentat cele mai recente apariții editoriale tipărite cu sprijinul Editurii Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, iar membrii Ansamblului Junii Covăsneni au prezentat un frumos program artistic cu dansuri populare din zona Covasnei.

„Limba română este piedestalul pe care ne-am înălțat cultura…”

Prezentă la această importantă sărbătoare, poeta Mihaela Aionesei, din Târgu Secuiesc, a postat câteva trăiri de suflet, pe pagina sa: Ieri( sâmbătă-n.red), 29 august 2015, la Sala Unirea, din Voinești, Covasna, a fost sărbătorită cu emoție și lacrimi ascunse în zâmbet, Ziua Limbii Române, o zi care ar trebui trecută în calendare, ca zi sfântă și sărbătorită cu sfințenie. Îmi permit să spun asta pentru că la Chișinău și nu numai, am întîlnit oameni care mi-au povestit cu lacrimi în ochi, frământând în mâini dureri numai de ei știute, cum au fost nevoiți să vorbească pe ascuns limba română și nu pot exprima în cuvinte ce sentimente copleșitoare te încearcă. Asociatia Cultural Crestina Justinian Teculescu Covasna responsabilă cu organizarea evenimentului, ne-a oferit câteva ore de bună dispoziție, emoție, trezind în noi mândria de a fi români. Pentru toate astea și pentru cele care nu s-au spus, mulțumiri și respectele mele invitaților care au făcut această zi atât de specială.
În mod deosebit mi-a plăcut discursul prof. univ. Agache Catinca…sper să fie redat în întregime de cei care au avut posibilitatea de a înregistra pentru că vorbele dânsei, au fost ca o rugăciune strigată…poate ne aude cineva…(din păcate, nu am reușit să îl redăm în întregime-n.red.)
„Limba română este piedestalul pe care ne-am înălțat cultura, este modul de-a gândi, de-a fi, de a ne prezenta în lume, altfel n-am fi cunoscuți, este așa cum credința este statuată prin sanctuare prin biserici, așa limba română este statuată prin cultura românească…” amintind de poeții și scriitorii care au cântat-o de-a lungul timpului până la cei din zilele noastre. Da, să nu uităm să ne apărăm moștenirea lăsată:
„Urmaşilor mei Văcăreşti!
Las vouă moştenire:
Creşterea limbei româneşti
Şi-a patriei cinstire”-Ienăchiță Văcărescu.
LA MULȚI ANI!

 

Maria Graur

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail