Treizeci de tineri din Republica Moldova şi Ucraina participă la prima ediţie a Şcolii de vară „Cultură şi identitate românească” organizată la Centrul de Cultură de la Arcuş, în perioada 6-15 iulie, de Institutul Cultural Român (ICR) în parteneriat cu Platforma Civică Acţiunea 2012 şi Asociaţia „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.
Potrivit organizatorilor, scopul evenimentului este acela de a aduce laolaltă reprezentanţi ai tinerei generaţii din Basarabia istorică, respectiv din Republica Moldova şi regiunea Ismail-Odesa (Ucraina) şi a-i ajuta să-şi consolideze identitatea naţională, să conştientizeze apartenenţa la neamul românesc prin intermediul unor întâlniri şi prelegeri susţinute de specialişti, precum şi al unor activităţi culturale şi artistice axate pe similitudinea dintre obiceiurile, tradiţiile, folclorul românesc şi cel al zonelor din care provin.
Directorul Direcţiei Românii din Afara Graniţelor şi Limba Română din cadrul ICR, prof.univ. Radu Baltasiu, a declarat, ieri, că aducerea proiectului ce are o vechime de peste 20 de ani, în judeţul Covasna, nu a fost întâmplătoare, deoarece „aici este unul dintre cele mai frumoase locuri şi aici este inima ţării.” Totodată, prezenţa atât a copiilor, dar mai ales a personalităţilor care au conferenţiat până acum şi o vor face până pe 15 iulie, arată că instituţiile statului din Bucureşti sunt interesate de situaţia românilor din această zonă, potrivit declaraţiilor făcute.
„Comunitatea de aici se află într-o mare suferinţă, din păcate. Cred că este una dintre ultimele comunităţi discriminate din Uniunea Europeană şi cred că faptul că noi am venit aici, încercând să mai uşurăm puţin din ideea că Bucureştiul este mult mai atent în alte zone decât aici, cred că reuşim să arătăm că instituţii centrale ale statului român acordă importanţă acestei zone. Este vorba de aducerea unor personalităţi care să vorbească despre tema identităţii într-o manieră rotundă, să le arate unor copii unde din şcoală nu se mai predă ştafeta identităţii aşa cum se cuvine. Încercăm să suplinim prin cursuri şi personalităţi care se ocupă sclipitor de această problemă”, a mai spus prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
Copiii, impresionaţi de frumuseţile zonei şi de bilingvism
Pe lângă seminariile zilnice la care participă pe parcursul celor 10 zile, liceenii merg în mici excursii, pentru a cunoaşte mai bine ţara de unde strămoşii lor au plecat.
Potrivit profesorului coordonator Tatiana Popescu, însoţitoarea grupului de copii din zona Ismail-(Ucraina), cel mai impresionant lucru pentru elevi a fost multilingvismul prezent pe plăcuţele cu diferite denumiri ale instituţiilor sau monumentelor.
Aceştia au vizitat marţi oraşul Braşov şi cetatea Râşnov şi au declarat la unison că ceea ce au văzut a fost impreisonant. De asemenea, elevilor le-a plăcut să îşi audă limba maternă vorbindu-se peste tot în jurul lor.
„I-a mirat pe copii, când au ajuns în zona aceasta, că sunt inscripţii bilingve. Statul ucrainian are o politică de asimilare foarte puternică, pe care o simţim în fiecare zi. Ieri (n.red.- marţi) am văzut Braşovul şi cetatea Râşnov. Am mai zis şi o s-o mai zic: a fost prea mult frumos pentru jumătate de zi. Copiii au fost foarte impresionaţi de ceea ce au văzut, pentru că nu au mai ieşit din ţară şi este primul contact al lor cu România. (…)Aceste veniri sunt o salvare pentru aceşti copii, mai ales pentru copiii din clasele a X-a, a XI-a, care, mâine, poimâine trebuie să aleagă o opţiune de a de admiterea la studii în Ucraina sau în România”, a declarat Tatiana Popescu .
Aceasta a menționat că în Ucraina românii nu beneficiază de drepturile de care o minoritate ar trebui să beneficieze, fapt pentru care nu există cărţi de predare în limba română, cei mai importanţi poeţi şi scriitori sunt eliminaţi din manualele existente în limba moldovenească, iar copiii nu cunosc istoria României, deoarece în şcoli se predă doar istoria Ucrainei sau istoria universală. „Cinci dintre copii sunt elevi în clasa a XI-a şi nu au mai călcat în România, abia acum au venit să o descopere. Nu cunosc istoria României, la noi în şcoală se învaţă doar istoria Ucrainei şi istorie universală. Avem limba moldovenească, care ne este impusă artificial de administraţia regională de la Odesa şi ducem o luptă pentru limba română (…) Din cărţile de limba şi literatura moldovenească au fost scoşi scriitorii români (…) şi avem foarte puţine cărţi în limba română în biblioteci, la noi în sat există numai 15 cărţi în limba română (…). Ca să caute o carte unui copil, părinţii trebuie să meargă la Galaţi sau la Cahul, unde sunt librării. Ucraina are o politică de asimilare foarte puternică şi asta noi o simţim în fiecare zi (…) Pe copiii cu care am venit îi cheamă Oprea, Gherghişan, Cepoi, Nicoară, fapt ce dovedeşte că sunt din familii de români. Vorbesc limba română, chiar dacă au un dialect mai vechi (…) Pentru noi aceste întâlniri, precum şcoala de la Arcuş, sunt foarte binevenite, sunt o salvare pentru copiii noştri (…) care nu prea au contact cu România şi cu lumea de aici” a mai spus Tatiana Popescu.
„De când am trecut graniţa spre România n-am încetat să mă simt acasă”
„Sângele apă nu se face”, spune o vorbă românească. Această stare a fost descrisă de Natalia Ţurcan, absolventă de clasa a XII-a din Chişinău, care ne-a spus : „De când am trecut graniţa spre România n-am încetat să mă simt acasă, şi lucrul acesta pentru mine este o bucurie în plus” . Tânăra a mărturisit că „s-a descoperit, ca româncă, destul de târziu,” însă de când este conştientă de sângele care îi trece prin vene, a început să simtă spiritul românesc.
„Cred că această experienţă este atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei, o posibilitate în plus de a ne familiariza cu statul, pentru că ţara nu e diferită, dar în acelaşi timp cred că este o oportunitate de a ne simţi puţin altfel, de a aduna senzaţii care ne pot ajuta pe parcurs, de a simţi poate mai bine spiritul care trăieşte în noi, şi nu în ultimul rând, de a ne vedea pe noi întregi, pentru că absenţa unor anumite detalii ne face să avem anumite lacune interioare. Asta înseamnă că nu întotdeuna conştientizăm întregul din noi. Am perceput spiritul românesc în mine ceva mai târziu, atunci când am devenit conştientă, şi lucrul acesta m-a făcut să-mi dau seama de diferenţa dintre a şti ce naţionalitate sau ce sânge porţi în tine, sau a nu şti. Cred că rezişti oricăror ispite sau suferinţe dacă ştii foarte bine cine eşti, dacă ştii să stai pe picioare, şi dacă ai o anumite verticalitate interioară”, este de părere viitoarea studentă.
. .
Aceasta a vorbit despre diferenţele dintre vecinii ei din Ucraina şi cei din Republica Moldova, spunând că cei din urmă sunt mai fericiţi, deoarece au libertatea de a-şi vorbi limba liber pe stradă şi au mai multe facilităţi când vine vorba de şcoli şi manuale. Totuşi, nici ei nu sunt totalmente mulţumiţi de statutul lor în ţară, iar acest lucru se vede, mai ales în luările de atitudine ale populaţiei, care va organiza un marş pe data de 11 iulie pornind de la Podul de Fier de la Ungheni.
„Confuzia este cea care diluează informaţia. De regulă un lucru care este opus, te face să-şi dai seama de adevăr, adică negarea adevărului te duce la adevăr, pe când confuzia nu te duce nicăieri. În anii sovietici realitatea era, în primul rând mincinoasă şi în al doilea rând diluată. Cred că mulţi au rămas cu noastalgii pe care acum le tratează. Marşul acesta e încă o dovadă a faptului că oamenii îşi dau seama de ce se întâmplă şi că ar fi frumos să continue acţiunile de genul acesta. Bineînţeles că trebuie să fim foarte atenţi şi noi, şi cei din România, atunci când facem acţiuni de genul, pentru că sunt unii care mai stau sus în scaune şi care sunt cam împotriva lucurilor acestea şi ar putea să opereze cu diverse legi, iar asta nu ne ajută pe niciunii”, a mai spus Natalia.
Aceasta este de părere că unirea cu România ar trebui să se facă după ce obţinem Bugeacul istoric şi nordul Bucovinei, pentru ca rezultatul final să fie un întreg. Altfel ar trebui să se ducă tratative cu Ucraina, iar acestea „sunt complicate la nivel de mediu, darămite la nivel politic şi istoric.”
Şcoala de vară de la Arcuş se desfăşoară în perioada 6-15 iulie şi este organizată în parteneriat cu Platforma Civică Acţiunea 2012 şi Asociaţia „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.
Maricela Dan
