Participarea municipiului Sfântu Gheorghe la competiţia . . „Capitala culturală europeană 2021” are scopul de a consolida poziţia acestui oraş pe harta culturală a ţării şi a Europei, a declarat joi, primarul Antal Arpad.
În opinia sa, municipiul Sfântu Gheorghe are şanse reale de a obţine acest titlu, în ciuda scepticismului manifestat de multe persoane mai mult sau mai puţin avizate, însă consideră că şi fără acest titlu, participarea la competiţie reprezintă un câştig pentru comunitatea locală, deoarece viaţa culturală a urbei va fi mult mai bogată. Antal Arpad a menţionat, printre altele, că în următorii ani în Sfântu Gheorghe se vor înfiinţa cel puţin o sută de locuri de muncă în cultură şi creaţie, pe măsură ce se vor înfiinţa noi institiţii de cultură, iar cele existente se vor dezvolta.
„Pe mine mă interesează mai mult procesul în sine, decât câştigarea titlului, pentru că eu cred că acesta este un lucru extraordinar, care va întări imaginea şi încrederea oamenilor şi imaginea oraşului. Şi până acum Sfântu Gheorghe a fost pe harta culturală a României şi Europei, dar nu toată lumea a observat acest lucru. Eu vreau ca această poziţie să se întărească, să fie şi mai pregnantă pe hartă şi eu cred că avem şanse reale şi la titlu (…) Dacă în acest proces o să se implice cât mai mulţi oameni pe plan local, deja este un câştig, iar dacă intrăm în turul doi atunci o să-i surprindem pe cei care ne iau acum la mişto”, a declarat, pentru AGERPRES, Antal Arpad.
Primarul consideră că un oraş precum Sfântu Gheorghe, care de ani de zile investeşte constant în cultură, este mult mai credibil în faţa juriului decât unul care până acum a investit în fotbal, iar acum brusc „pompează” în cultură.
„Interesul nostru este să întărim instituţiile de cultură din regiune (…) Aceasta reprezintă o garanţie că indiferent cine va conduce pe viitor oraşul sau regiunea va avea obligaţia morală de a finanţa aceste instituţii”, a mai spus Antal Arpad.
El a reamintit că municipiul Sfântu Gheorghe va candida pentru titlul „Capitala culturală europeană” în numele „ţinutului secuiesc”, fiind susţinut de oraşele Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc şi Gheorgheni din judeţele Covasna şi Harghita.
Coordonatorii proiectului de candidatură au ales ca temă centrală identitatea individuală şi comunitară, în jurul căreia vor construi celelalte programe, pornind de la specificul municipiului Sfântu Gheorghe unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Aceştia şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă al cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii. În opinia lor, programul va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care îşi vor percepe mai bine propria identitate etnică şi vor accepta mai uşor identitatea altora, prin urmare, prin reducerea tensiunilor generate de necunoaştere, neînţelegere şi neacceptare, va rezulta o ‘societate mai deschisă şi mai primitoare’.
Data limită pentru depunerea candidaturii pentru titlul „Capitala culturală 2021” este 10 octombrie a.c, urmând să fie susţinută o lună mai târziu în faţa juriului internaţional, care, pe baza proiectelor prezentate, va alege oraşele care vor intra în turul al doilea. Documentaţia pentru competiţia finală se va depune în luna august 2016.
Pentru acest titlu şi-au mai anunţat intenţia de a candida oraşele Arad, Baia Mare, Braşov (pentru zona metropolitană), Brăila (pentru judeţele Tulcea şi Ialomiţa), Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova (pentru Oltenia), Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
