Pe data de 8 septembrie în fiecare an credincioşii  ortodocşi  şi catolici se  bucură de Naşterea  Fecioarei Maria, eveniment aşteptat cu bucurie nu doar de cei ce poartă acest frumos prenume, ci de către toţi închinătorii.

     Trebuie ştiut că  după  1 septembrie s-a intrat în noul An bisericesc, urmând ca primul Mare Praznic să-i fie dedicat Maicii Domnului. Sărbătoarea  se numeşte în popor şi Sfânta  Marie Mică. 

 

Har protector

     Ilustrul personaj feminin reprezintă  cea mai îndrăgită divinitate a Pantheonului românesc. De două mii de ani până în zilele noastre harul său protector a fost şi este  invocat  de viitoarele mame pentru uşurarea naşterii, de fetele mari spre a-şi găsi ursitul şi grabirea căsătoriei, de cei bolnavi în speranţa însănătoşirii. Maria are toate datele specifice simbolului Născătoarei, fiinţă divină invocată în momentele de grea cumpană ale fiecăruia dintre noi, când nu mai avem cui să cerem sprijin.

    În multe povestiri populare româneşti o întâlnim pe buna făptură drept ocrotitoare a fiinţelor neajutorate, ajutând  eroinele să iasă din impas, dar le pedepseşte cu asprime  atunci când îi nesocotesc ordinele. De asemenea, vindecă boli grele, redă vederea  orbilor, povăţuişte de bine copilele neştiutoare.

      În unele sate, cum am întânit la Băcel şi Floroaia, Maică a Domnului era odinoară  identificată şi cu  Astrul nopţii (Luna) creatură delicată şi blândă ce  se roagă de Dumnezeu să nu pedepseacă prea aspru oamenii ce greşec.

                                                          Înfrângerea blestemului

 

    În antichitate absenta urmaşilor era socotită un blestem, de aceea cuplurile se rugau fierbinte să aibă copii, spre a nu rămâne de ruşinea comunităţii. La fel s-au petrecut lucrurile şi cu soţii Ioachim şi Ana, care nu au renunţat nici o clipă la viaţa lor virtuoasă, rugându-se ani mulţi şi sperând în bunătatea lui Dumnezeu.

    Ca atare,  în al cincizecilea an al căsătoriei lor  Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i „blestemaţi”. Atunci  Ioachim s-a retras în pustiu timp de 40 de zile pentru a se ruga, în timp ce Ana i-a promis lui Dumnezeu că dacă, totuşi, îi va dărui un fiu, îl va da să slujească în Biserică.

    Şi până la urmă minunea s-a produs, Arhanghelul Gavril fiind cel care a anunţat naşterea  Mariei, care în traducere simbolică înseamnă „Spuma mării”.

Obiceiuri şi datini

 

     Ziua de 8 Răpciune marchează în calendarul arhaic începutul toamnei. Deja  rândunelele şi berzele  şi-au  luat  zborul spre ţările calde, iar insectele şi reptilele încep să se ascundă sub pământ.

     Se anticipează apropiatul Echinocţiu de Toamnă, când ziua va fi egală cu noaptea, urmând  ca  anotimpul autumnal să-şi  intre apoi pe deplin în drepturi şi din punct de vedere astronomic.

     Acum este vremea  târgurilor populare, a iarmaroacelor tradiţionale. Se dă startul bătutului nucilor (întrucât superstiţia zice că numai aşa  pomii vor rodi şi anul următor), începe  culesul viilor,  al unor fructe şi plante medicinale. De asemenea, pornesc o serie de munci agricole specifice toamnei: semănatul grâului, secarei şi al orzului etc.

     Pe  lângă obiceiurile şi tradiţiile populare, această zi  ne duce cu gandul şi la  câteva superstiţii, dintre care unele încă se mai respectă în anumite sate româneşti. Unele dintre ele ne-au fost relatate chiar  de o…sărbătorită,  d-na Maria Neagovici, din Vâlcele, care aşa le-a apucat de la părinţii şi bunicii domniei sale.

     Fiind Sărbătoare religioasă importantă nu se fac treburi gospodăreşti precum spălatul rufelor,  a geamurilor, în general, curăţenia casei. Totodată, pe 8 septembrie nu e recomandat cusutul, călcatul, dărăcitul,  dacă nu vrei să atragi răul asupra ta şi a familiei!

Pomană pentru sufetul morţilor

      Femeile care doresc să aibă copii  trebuie  să meargă la Slujba din biserică, să se închine la icoana Maicii Domnului, rugându-se smerit  pentru fertilitate precum  au făcut Sfinţii Părinţii Ioachim şi Ana. După ce ies de la biserică credincioşii pot da de pomană sărmanilor, de sufletul morților, struguri şi prune.

     Dealtminteri,   şi de Sărbătoarea Sfintei Marii Mici, ca şi cu  alte prilejuri de acest fel, ar trebui  ca în locuinţa oricărui român să ardă o candelă la icoană. Se crede că acea casă va fi protejată împotriva necazurilor de orice fel, iar Maica Domnului va aduce pace, înţelegere şi zile bune.

                   Mulţi români îşi vor aniversa onomastica

   Din nou aveam de-a face cu o zi în care foarte mulţi conaţionali îşi vor serba onomastica.  Se pare că ar fi vorba de peste două milioane  de români, majoritatea fiind de sex feminin, cum este şi normal. Cele mai multe prenume sunt  Maria, urmate de  Mariana şi  Mărioara. Dar sunt şi  circa de 350.000 de bărbaţi  cu nume derivate,  majoritatea purtând prenumele de Marian sau Marin.

     …Şi aşa cum am  procedat de fiecare dată  în  asemenea ocazii deosebite, le  adresăm  urarea de „La Mulţi Ani!” tuturor sărbătoriţilor, multă sănătate şi fericire!

     În aceasta zi este dezlegare la peşte, astfel că persoanele ce respectă datinile străbune au ocazia să mănânce preparate specifice, adevărate delicatese culinare.

                                                                                                                                Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail