Aula Bibliotecii „George Barițiu” din Brașov a găzduit vineri, 20 iunie 2014, o manifestare omagială închinată cărturarului Simion Bărnuțiu, om politic și gânditor român, unul dintre ideologii și conducătorii Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania, cel care la Adunarea Națională de la Blaj, din 3-5 / 15-17 mai 1848, a rostit discursul programatic al luptei naționale a românilor.
Organizator principal a fost Despărțământul ASTRA „Frații Popeea” din Săcele (președinte prof. Liviu Dârjan) cu sprijinul Consiliului Județean Brașov, care, în cadrul simpozionului național intitulat 150 de ani de la moartea cărturarului ardelean Simion Bărnuțiu (1808-1864), a evocat activitatea și opera cărturarului pașoptist. Comunicările prezentate au fost de înaltă ținută. Semnalăm în mod deosebit Comemorarea unui spirit înalt: Simion Bărnuțiu, susținută de prof. dr. Ioan Chindriș, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca; comunicarea Limbajul dreptului public românesc la Simion Bărnuțiu de prof. univ.dr. Niculina Iacob de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava; Bărnuțiu și Blajul de prof. Silvia Pop, președinte al Despărțământului ASTRA „Timotei Cipariu” din Blaj; Geneza Imnului Național de pr.prof.dr.Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Școli Românești din Scheii Brașovului.
Simion Bărnuțiu, „timidul cu ochii verzi și vorba șoptită”, „om al scriptelor și tăcerii meditative” cu o „mare suită de opere filologice, juridice, politice care au definit o școală în cultura românească”, s-a transformat în neînduplecat apostol al revoluției. El a ridicat primul în Transilvania „spada de foc de la 1848, circumscriind – în cadrul Europei bântuite de flacăra revoluționară – conceptul de revoluție românească transilvăneană. Adevăratul sens al acesteia este, spunea Bărnuțiu, unul național. Fără naționalitate, republica însăși este un despotism afurisit, a spus pe Câmpia Libertății din Blaj.”
Omul inflexiunii lucide, Simion Bărnuțiu „a creat teoria mândriei naționale. Născută din argumente fără fisură, aceasta este o monadă filosofică, în același timp o realitate și o necesitate istorică. Poezia implicată e un accident de condei, dar ce superb accident! E greu să-și uite omul originea și pasărea zborul său.” (toate citatele provin din volumul Frumoșii oameni de demult de Ioan Chindriș, Galaxia Gutenberg, 2010, p. 149-155).
Publicul spectator din Brașov a avut ocazia să intre în posesia unor volume ale operei lui Simion Bărnuțiu, reeditate critic de cei doi importanți cercetători ai operei cărturarului pașoptist, respectiv Ioan Chindriș și Niculina Iacob. În încheiere, prof. Liviu Dârjan a oferit din partea Despărțământului ASTRA „Frații Popeea”, Săcele, diplome de excelență și diplome de onoare invitaților speciali prezenți la simpozionul național închinat lui Simion Bărnuțiu, respectiv prof. dr. Ioan Chindriș, prof.univ.dr. Niculina Iacob, prof. Silvia Pop, prof. Vasile Olteanu.
Ne alăturăm ideii profesorului Liviu Dârjan, președintele ASTREI săcelene, precum că este bine să nu ne uităm istoria, să nu ne uităm personalitățile. Și noi, astriștii din Covasna, ne-am adus aportul la omagierea lui Simion Bărnuțiu, prin chiar prezența noastră la simpozionul de la Brașov. Apreciem faptul că astriștii din Săcele și Brașov cinstesc memoria unui mare cărturar român ardelean care nu a fost niciodată în Brașov, dar se vede că Brașovul și ASTRA știe să-i cinstească, așa cum se cuvine, opera și deosebita-i activitate.
Luminița Cornea
