Valea Zălanului, un cătun uitat parcă de lume şi unde timpul stă pe loc, a fost ales de prinţul Charles al Marii Britanii pentru a-şi petrece câteva zile de vacanţă.
Nici trecerea anilor şi nici civilizaţia nu au scos satul din ritmul lui. Cei 110 locuitori trăiesc simplu, în case vechi, după rânduiala ştiută din generaţie în generaţie.
La Valea Zălanului, prinţul Charles a cumpărat mai multe clădiri vechi de peste o sută de ani, pe care le-a renovat şi vine aici, de regulă, o dată pe an, primăvara, într-o mică vacanţă. La fel şi anul acesta, în aceste zile.
Departe de fastul de la palat, moştenitorul Coroanei britanice îşi petrece timpul plimbându-se prin pădure, studiind florile de câmp, gustând bucate tradiţonale, dormind în aşternuturi ţesute în casă sau, pur şi simplu, odihnindu-se la umbra nucului bătrân din curtea conacului.
Oamenii din Valea Zălanului nu au ştiut o bună bucată de vreme, până când ziariştii au ‘năvălit’ cu camerele de filmat şi au început să pună întrebări, că străinul care a cumpărat conacul vechi, de la capătul satului, este moştenitorul tronului britanic.
Ca să ajungi la Valea Zălanului trebuie să parcurgi vreo 14 kilometri prin pustietate, pe un drum îngust de ţară, plin de hârtoape, pe care abia dacă încap două căruţe în acelaşi timp. În jur, dealuri verzi cât vezi cu ochii, căpiţe de fân, câteva case, o bisericuţă albă în depărtare şi rar, câţiva localnici cu greblele pe umăr, care salută politicos. În aer adie un miros uşor de fum şi după un cot de drum apare un munte tuciuriu de pământ, unde câţiva oameni înnegriţi de praf fabrică mangan.
Drumul urcă şerpuit şi se opreşte în bătătura satului, unde n-ai cum trece cu vederea un avizier cu sticlă, în interiorul căruia încă se mai vede un afiş electoral al primarului comunei Malnaş, Kasleder Jozsef.
Pe primarul Kasleder Jozsef l-am întâlnit la câteva case distanţă de centrul satului, într-o livadă de meri în care era forfotă mare pentru că localnicii se pregăteau să-l întâlnească pe prinţul Charles.
„Tot satul a fost invitat. Sunt unii care au apreciat că sunt invitaţi şi au venit, dar sunt şi oameni care au considerat că nu trebuie să întrerupă munca de zi cu zi şi au ales să se ducă la câmp (…) Nu Valea Zălanului s-a dus la prinţul Charles, ci prinţul Charles a venit la Valea Zălanului, iar acesta e un mesaj foarte important de care nu ne dăm seama. Natura neatinsă din Valea Zălanului, satul cum s-a păstrat, nedezvoltarea au devenit un avantaj. Problema este că, atunci când pleacă prinţul Charles, satul rămâne aici, oamenii rămân aici, dar pe nimeni nu mai interesează valorile noastre. O zi, două toată lumea e cu ochii pe Valea Zălanului, apoi gata, a uitat (…) Sunt multe locuri frumoase în Transilvania, dar noi suntem bucuroşi că prinţul Charles a ales satul nostru. După spusele lui, a fost peste tot în lume, dar cel mai bine se simte aici, la Valea Zălanului. Oamenii l-au mai văzut prin sat, dar niciodată nu au avut ocazia să-l întâlnească, acum e prima oară. E o mare onoare”, a spus primarul Kasleder Jozsef.
Localnicii au înşirat joi, în aşteptarea Prinţului de Wales, la umbra copacilor, câteva băncuţe pe care le-au acoperit cu ţesături tradiţionale şi câteva mese pe care au pus tot felul de bunătăţi – kurtoskolacs (colac secuiesc învelit în zahăr ars), porumb fiert, oale cu sarmale, mămăligă cu brânză, cârnaţi, pastramă de cerb, tobă, tocană de mistreţ, telemea, slănină, pâine coaptă pe vatră, plăcinte cu mere, miere, nuci, dulceaţă, siropuri naturale şi alte bucate şi băuturi preparate în casă. Ba chiar au aranjat şi un colţ cu scaune şi-o masă împletite din lemn de alun pe care au pus farfurii de porţelan în eventualitatea în care prinţul va dori să guste din bucate.
S-au îmbrăcat cu hainele lor cele mai bune, pentru că nu se întâmplă în fiecare zi să întâlneşti un prinţ adevărat. I-au cules bujori galbeni sălbatici, maci roşii şi alte flori de câmp.
Prinţul Charles a venit însoţit de contele Kalnoky Tibor şi soţia acestuia, care îi administrează domeniul din Valea Zălanului, precum şi de un întreg alai. A fost întâmpinat nu doar de primar, ci şi de câţiva copii din sat, care i-au oferit o cutie cu jucării pentru nepotul lui, prinţul de Cambridge.
Alteţa Sa a trecut pe rând pe la fiecare masă, a dat mâna cu oamenii, a gustat o parte din bucate şi a ascultat melodiile populare cântate de femeile şi copiii din sat, acompaniaţi la vioară de câţiva lăutari. Ba chiar a ţinut ritmul cu piciorul.
La plecare, prinţul Charles le-a spus ziariştilor că are nişte vecini minunaţi, după care s-a retras în liniştea conacului său. În urma lui, localnicii au rămas să-şi împărtăşească impresiile.
„A întrebat dacă în mămăligă punem ou. Părerea mea e că, până acum, nu a mâncat niciodată mămăligă cu brânză”, a spus una dintre gospodine.
„Da, a gustat, sigur că da. Nu a gustat din carne şi nici din băuturile alcoolice, în rest a gustat. E foarte prietenos şi deosebit’, a spus o doamnă care împărţea tocană oamenilor din jur.
„Ce aţi văzut aici am pregătit în 24 de ore. Asta e mâncarea oamenilor de aici, aşa gătim noi. Şi muzica, cred că i-a plăcut. Tot timpul satul nostru a fost un sat vesel. Eu ştiu, de când eram copil, de 5-6 ori pe an, era spectacol în sat. Aici era cea mai bună formaţie de muzică populară din zonă şi era o activitate culturală foarte frumoasă”, a spus primarul.
Dioszegi Laszlo, unul dintre cei mai renumiţi brutari din judeţul Covasna, care anul acesta a deschis o brutărie la Londra, e de părere că prinţului Charles i-a plăcut pâinea pe care o coace pe vatră.
„A zis că e foarte bună şi eu cred că nu a zis din politeţe, pentru că a mai luat o dată şi a arătat şi celor din jur şi apoi am discutat aproape cinci minute unde se găseşte pâinea asta la Londra. Avem o brutărie la Luton, facem peste 800 de pâini pe zi, deci am trecut de pragul zero, de pragul critic, iar acum vrem să mai cumpărăm o maşină ca să ducem pâine şi în partea sudică a Londrei. Deci, peste 2-3 luni, o să facem, cred eu, 1500 de pâini pe zi în brutăria noastră din Anglia (…) L-am invitat să vină la Luton să vadă că pâinea e exact la fel ca asta de aici”, a spus brutarul.
El a menţionat că reţeta pâinii de casă, cu care a câştigat în urmă cu câţiva ani titlul de ‘Cea mai bună pâine din România’, o are de la o femeie din Valea Zălanului.
Unul dintre puţinii tineri prezenţi la întâlnire face planuri – se gândeşte să renoveze casa bunicului său şi să-şi deschidă o pensiune turistică, mizând pe publicitatea pe care prinţul Charles a făcut-o acestui sat.
Şi primarul se gândeşte la o afacere care ar putea să le aducă oamenilor mai multă prosperitate.
„Noi am făcut, în ianuarie, o cooperativă, ca să producem, să valorificăm fructele de pădure, ciupercile. Avem un brand şi vrem să ne folosim de acest lucru. Am vrea să tragem tinerii acasă, pentru că aproape toţi sunt plecaţi, la Sfântu Gheorghe, la muncă în străinătate, în special în Germania şi Ungaria (…) Dar cooperativa nu are deocamdată niciun ban şi să accesăm fonduri europene e greu (…) Ca să facă oamenii o pensiune, trebuie să umble după multe hârtii, ar trebui să se simplifice mai mult lucrurile ca să meargă treaba bine”, crede primarul.
De altfel, venirea prinţului Charles în Transilvania le-a dat idei şi unor oameni de afaceri, care s-au gândit să promoveze un lanţ de sate ecologice, neatinse de poluare şi „nestresate” de civilizaţie, ca să atragă turişti.
„Pentru ca totul să fie cât mai natural, am vrea ca în aceste cătune şi curentul electric să fie produs pe cale naturală — cu mori de vânt sau cu mori de apă”, spune directorul Asociaţiei întreprinzătorilor mici şi mijlocii din judeţul Covasna ASIMCOV, Vajda Lajos.
Pe vremuri, spun localnicii, la Valea Zălanului a funcţionat prima fabrică de sticlă din Transilvania, care a furnizat geamuri colorate pentru Biserica Neagră din Braşov şi Catedralei Sfântul Mihail din Cluj. Glăjăria a fost construită de familia contelui Kalnoky, dar, în 1860, fabrica a fost distrusă de un incendiu şi nu s-a reconstruit.
Urmaşii contelui s-au întors în România după căderea regimului comunist, şi-au revendicat proprietăţile şi au renovat mai multe conace, pe care le-au introdus în circuitul turistic. Străinii plătesc bani grei pentru a dormi în conacele vechi din România.
Şi casa prinţului Charles din Valea Zălanului este deschisă turiştilor, exceptând perioada în care acesta e în România.
Prestigioasa revistă americană „Vanity Fair” a menţionat-o printre cele mai frumoase proprietăţi din lume.
Prinţul Charles mai are şi alte proprietăţi în Transilvania – clădiri vechi pe care le-a salvat de la distrugere. Preocupat de conservarea monumentelor istorice, îndeosebi a celor din Transilvania, Alteţa Sa s-a implicat în programul de reabilitare a mai multor sate săseşti, întemeiate în secolul al XII-lea, dintre care o parte figurează în patrimoniul UNESCO. Am lăsat în urmă casa prinţului, livezile cu meri înfloriţi, cuptoarele de pâine, oiştea unei căruţe sosite din câmp, un cârd de gâşte şi un mic aprozar din Valea Zălanului, pe care scria şi în engleză „Grocery Store” şi am luat drumul înapoi spre Sfântu Gheorghe. Involuntar, ne-am bucurat când roţile maşinii au început să ruleze pe asfalt, iar telefoanele mobile au avut din nou semnal.
La recomandarea prinţului, şi alţi britanici au cumpărat case în Transilvania, pe care le-au restaurant şi le folosesc ca reşedinţe de vacanţă.
Despre ţara noastră, prinţul Charles a avut cuvinte de laudă într-un documentar intitulat „Wild Carpathia”, realizat de Travel Channel. Printre altele, el a spus că Munţii Carpaţi din România sunt „o comoară naturală nepreţuită într-un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice”.
În urmă cu aproape doi ani şi fiul cel mic al prinţului Charles, Henry, a fost la Valea Zălanului, unde a petrecut sărbătorile de Paşti, împreună cu mai mulţi prieteni. Acesta a făcut enduro pe dealurile din jurul localităţii şi a mâncat bucate tradiţionale.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
