Actriţa Maria Ploae locuieşte, de mai bine de o lună, la Sfântu Gheorghe, unde fiica ei, regizoarea Ana Mărgineanu, montează un spectacol împreună cu actorii Teatrului Andrei Mureşanu. Se bucură de rolul de mamă, dar ales de bunică, de plimbările prin parc împreună cu nepoţii şi de atmosfera acestui orăşel patriarhal, după cum a declarat ea pentru AGERPRES.

Actriţa va susţine astă seară un recital de poezie la sala „Arta” a teatrului „Andrei Mureşanu”, în avanpremiera filmului „Binecuvântată fii, închisoare”, un film regizat de soţul ei, Nicoale Mărgineanu, după volumul autobiografic al scriitoarei de origine română Nicole Valery Grossu (Nicoleta Valeria Bruteanu), nepoata pe linie maternă a lui Iuliu Maniu. În film, Maria Ploae interpretează rolul Nicoletei, o tânără intelectuală care, la finele anilor 1950, este arestată, aruncată şi torturată în închisorile comuniste împreună cu alte deţinute politice, unde îşi descoperă credinţa religioasă. Pentru rolul principal din acest film, Maria Ploae a câştigat Premiul Uniunii Cineaştilor din România în anul 2003.

„Acest rol m-a marcat şi m-a apropiat mai mult de Dumnezeu. Rolul mi s-a părut extrem de greu, pentru că acest personaj trăia o experienţă mistică pe care eu nu o ştiam (…) Trăirea în credinţă la care ajunge Nicole, eroina din carte şi film, e atât de intensă şi specială, atât de profundă şi de adevărată. M-a ajutat fantastic cartea ei, unde descrie cu lux de amănunte ce simţea, ce i s-a întâmplat când l-a chemat şi l-a primit în sufletul ei pe Iisus Hristos”, spunea actriţa Maria Ploae, care, pentru a putea înţelege pe deplin calvarul celor care au trecut prin temniţele comuniste şi a se putea transpune în rol, a citit numeroase memorii ale foştilor deţinuţi politici.

Recitalul de astăzi  va reuni versuri de Sergiu Mandinescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic şi Vasile Voiculescu, iar momentul nu a fost ales întâmplător, ci pentru că ne aflăm în Postul Învierii Domnului.

Maria Ploae a spus că a avut norocul să înveţe actorie de la nişte profesori extraordinari – Octavian Cotescu şi Ovidiu Schumacher. Şi-ar fi dorit să joace mai multe roluri, dar a avut „înţelepciunea” de a se mulţumi cu ceea ce viaţa i-a oferit.

„Cotescu a fost nu doar un mare actor, ci şi un profesor genial (…) Ca profesor ne iubea şi avea aşa o mare dragoste de scândură, de scenă, de a scormoni şi de a ajunge la personaj, cum astăzi nu se mai face (…) Merg şi acum cu mare, mare emoţie la teatru, chiar mai mult decât atât – e o tulburare atât de puternică. Nu reuşim să punem punct niciodată acestei dragoste de film, de teatru şi sentimentul de a juca, de a ne exprima pe scenă – eu pe scenă m-am simţit puternică – rămâne. Şi mereu când văd un spectacol mă tulbură atât de mult încât nu aş vrea să fiu în public, alături de spectatori, ci pe scenă”, a explicat actriţa.

Ea e de părere că actorii români se află, la ora actuală, într-o situaţie „dramatică”, pentru că există o mare concurenţă, iar ofertele sunt puţine.

„E foarte greu acum pentru actori, sunt alte vremuri, e o concurenţă teribil de mare (…) Pe vremuri se făceau 40 de filme pe an, aşa cum erau ele, dar aveai şansa să joci (…) Mi se pare foarte dramatic, pentru actori mai ales. Regizorii au în general mai multă forţă, mai multă iniţiativă, se pot lupta altfel (…) Pentru actor e greu şi eu pe toţi îi sfătuiesc să se gândească în general şi la a doua meserie. Actoria să rămână ca o pasiune pe care o faci atunci când e momentul şi când se poate (…) Mai ales pentru actriţe, pentru fete, dacă nu ai jucat până la 30-35 de ani îţi pierzi încrederea în tine. Şi meseria e de aşa natură, dacă nu ţi se acordă încredere, nu joci, nu eşti ocrotit îţi pierzi încrederea în tine chiar dacă eşti talentat. Actorul are nevoie de încrederea celorlalţi (…) Eu sunt foarte dezamăgită şi cu amărăciune am plecat de la Teatrul Mic. Din păcate pe post de directori de teatre sunt actori (…) care nu au generozitatea pe care trebuie să o aibă omul de teatru, care trebuie să adune actorii, să-i preţuiască, să-i folosească. Nu poţi să ţii un actor cu valenţe multiple în teatru şi să nu-i dai deloc să joace, să-l marginalizezi. (…) Din păcate, în Bucureşti este o astfel de situaţie şi stau actori mari în teatre şi se ofilesc fără să fie folosiţi. Din acest punct de vedere în provincie e mai bine”, a subliniat Ploae.

Actriţa a mărturisit că toţi cei trei copii ai ei au ales să rămână în domeniul artei, „inspiraţiv de viaţa familiei. La Sfântu Gheorghe a venit cu o „oarecare nelinişte în suflet”, legată de felul în care se va acomoda, chiar şi pentru scurt timp, ştiind că majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiară, dar a avut bucuria să constate că oamenii sunt „extrem de plăcuţi, calzi şi primitori”.

„Mare simpatie am pentru toată lumea de aici (…) Sfântu Gheorghe m-a fascinat că a rămas un oraş mai patriarhal, cu grădini, cu bolţi, cu viţă de vie, cu tufe de brânduşe şi ghiocei şi asta mă fascinează pentru că eu sunt foarte apropiată de natură şi zic că de aici îmi iau forţa şi bucuria şi copilăria pe care am păstrat-o în mine (…) Mi-a plăcut sufletul oamenilor de aici şi am simţit că este o nevoinţă mai mare ca în Bucureşti, că lumea e mai strânsă cu bănuţii, dar există aşa o nobleţe şi o demnitate de a-şi purta crucea aşa cum este dată. Tare am apreciat lucru ăsta şi tare am simţit nevoie să-i iubesc, să le fiu alături şi să le dăruiesc ceva şi de asta sunt bucuroasă şi-i mulţumesc domnului Dan Ţopa (directorul teatrului „Andrei Mureşanu” – n.r) că pot să le ofer acest moment de poezie în care, dincolo de suferinţă, este vorba despre iubire”, a spus ea.

Recitalul Mariei Ploae are loc astăzi, de la ora 19,00, în Sala Arta, iar pe data de 27 martie, cu prilejul Zilei mondiale a teatrului, va avea loc premiera spectacolului „Sfântul din Sfântu Gheorghe”, regizat de Ana Mărgineanu, după un text scris de dramaturgul Ştefan Peca. Spectacolul „Sfântul din Sfântu Gheorghe” se înscrie în cadrul proiectului „Despre România, numai de bine”, pe care cei doi l-au mai realizat la Baia Mare, Piatra Neamţ şi Târgovişte şi vor să-l continue şi în alte oraşe din ţară.

Oana Mălina Negrea/AGERPRES 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail