România are o treime din resursele balneare naturale ale Europei şi ar trebui să profităm de acest lucru. Totodată, statisticile din ultimul timp arată că tot mai mulţi oameni sunt afectaţi de bolile cardiovasculare. În România, rata de mortalitate standardizată prin boli cardiovasculare este de 200,9 la 100.000 de locuitori, faţă de media europeană de 87,4 (Eurostat 2007) şi, în plus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că bolile cardiovasculare vor rămâne principala cauză de deces la nivel mondial şi în următorii 20 de ani. Aceste date îngrijorătoare sunt argumentele solide pentru care ar trebui să avem mai multă grijă de resursele noastre balneare.
Cu prilejul unei mese rotunde care a avut loc recent la Bucureşti, s-a discutat despre cele mai eficiente modalităţi de dezvoltare şi promovare a turismului balnear şi de sănătate, pentru ca începând cu 2012, acestea să devină un factor de dezvoltare economică. În acest sens s-a propus un plan de 11 măsuri prioritare.
Iniţiativa a aparţinut Cartelului Alfa, liderului Iuliu Bogdan Hossu, iar co-organizatori au fost Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism, Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România, Camera de Comerţ şi Industrie Covasna şi Institutul de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, şi Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România.
„Este o chestiune pozitivă că un Cartel de amploarea lui Alfa a avut ideea de a face ceva constructiv pe un domeniu care are potenţial în România, care vizează şi forţa de muncă, dar vizează şi venituri şi posibilităţi, alternative de locuri de muncă”, a spus dipl. Ec. Herman Rosner, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Covasna.
CCI are un istoric recunoscut prin contribuţiile la încercarea de a promova turismul balnear: „Eu mă ocup de acest aspect al turismului de la Covasna de cel puţin 40 de ani. Aceasta a fost lucrarea mea de diplomă la Academia de Studii Economice, iar în anul 1967 profesorul meu negocia cu firma Siemens concesionarea întregii staţiuni Covasna. La acea vreme acolo nu era nici un bloc, nici un hotel. Siemens-ul cerea toată staţiunea pentru 10 ani, făcea infrastructură, făcea hoteluri, aducea turişti şi dădea apoi „cadou” statului român staţiunea Covasna, însă nici atunci nu ne-am ‘vândut’ ţara”, a explicat Herman Rosner.
Staţiunea Covasna – pe locul 4 ca prioritate pentru alocarea fondurilor de la Guvern
Dintre cele 11 măsuri privind dezvoltarea turismului balnear şi de sănătate, una dintre cele propuse de Camera de Comerţ şi Industrie Covasna, şi acceptate de ceilalţi participanţi ai Mesei rotunde, se referă la certificarea, atestarea factorilor naturali de tratament, a procedurilor de tratament din staţiunile balneare de interes naţional şi internaţional din România, la standarde europene, astfel încât acestea să fie recunoscute şi acceptate de Casele de asigurări şi de pensii din ţările Uniunii Europene. „La această conferinţă am aflat că se pregăteşte un proiect de hotărâre prin care zece staţiuni balneare vor fi dotate corespunzător şi vor fi introduse în circuitul european, printre acestea numărându-se şi Covasna, care se află pe poziţia a 4-a. Acum se trece la reomologarea factorilor din staţiuni de către acest Institut de Balneologie (…) Acea Hotărâre de Guvern care va stabili staţiunile balneare este un prim pas pentru ceea ce înseamnă justificarea alocării unor bani guvernamentali pentru aceste staţiuni”, a precizat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna.
Elementul de prevenţie poate scădea presiunea pe bugetele de sănătate din toate ţările
Herman Rosner, preşedintele CCI Covasna
O altă măsură propusă de CCI Covasna şi acceptată de partenerii prezenţi la conferinţă vizează ca, în cadrul contractelor cu medicii de familie să se prevadă un sistem de control şi depunctare pentru situaţiile în care se prescriu nejustificat medicamente. Totodată se doreşte stimularea medicinii preventive, astfel încât să se prevină creşterea notei de plată la medicamente şi spitalizări, în beneficiul pacienţilor şi al bugetului sănătăţii. „Trebuie găsit un mecanism în care medicul de familie să fie monitorizat, să fie cointeresat, şi în ultimă instanţă, depunctat dacă, în loc să mă trimită la Felix dacă am dureri reumatice, să mă trimită la Covasna dacă am probleme de circulaţie, să mă trimită la Căciulata dacă am probleme digestive, şi aşa mai departe – îmi prescrie un pumn de medicamente – cele mai scumpe. Eu susţin că nota de plată la medicamente este forţată şi de nefolosirea acestor resurse naturale de tratament. Elementul de prevenţie poate scădea presiunea pe bugetele de sănătate, din toate ţările. Dincolo de criză, vânzările de medicamente au crescut cu două procente, şi vedeţi că tot timpul este o problemă ca urmare a faptului că farmaciile nu primesc banii pe medicamentele eliberate pe bază de reţetă”, a argumentat Herman Rosner.
Acesta consideră că este necesară şi implementarea unui sistem de monitorizare a medicilor de familie şi a specialiştilor privind trimiterile în staţiunile balneare, pentru întreţinere şi recuperare, sisteme de punctaj şi de cointeresare, inclusiv pentru evaluările ulterioare privind rezultatul tratamentelor efectuate.
Pledoarie pentru eliminarea impozitului de 16% pe turismul balnear
CCI Covasna a fost lider naţional în proiectul numit tichete de vacanţă, ca vehicul care să ajute la dezvoltarea turismului intern. Proiectul a fost adoptat ca hotărâre de guvern, ca ordonanţă de urgenţă şi ca măsură anti-criză, însă din păcate, această hotărâre de Guvern, care acum se află în faza de a fi aprobată şi ca lege, nu a venit într-un moment tocmai fericit, datorită crizei economice. Ca urmare, angajatorii nu au mai mărit pachetele salariale, ci le-au redus. Astfel, o altă măsură pentru dezvoltarea turismului balnear şi de sănătate propusă de CCI, în cadrul conferinţei, este eliminarea impozitului de 16% pe turismul balnear.
„Referitor la tichetele de masă, dacă veţi merge într-un supermarket veţi vedea că aceste bonuri valorice sunt folosite pentru a cumpăra ţigări străine, băuturi străine şi, dealtfel, în supermarketuri 90% sunt produse străine. Ori, dacă am ajuta ca aceste tichete de vacanţă să prindă viaţă, atunci, efectul pe economie ar fi mult mai mare, efectul multiplicator. (…) În măsurile propuse, susţinem ca, la bugetari, în loc de prime de vacanţă să se dea tichete de vacanţă, care se pot valorifica numai în România. În Ungaria, unde criza a fost de asemenea prezentă, aproape 2,4 milioane de turişti s-au mişcat cu tichete de vacanţă, în anul 2010 ”, a explicat preşedintele CCI Covasna.
Ana Alina Costache
