Aproximativ 600 de istorici, cercetători și specialiști din domeniu au participat la cea de a V-a ediție a Congresul Național al Istoricilor Români organizat la București, sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, în perioada 9-12 septembrie a.c.
Evenimentul, ce a avut ca temă „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”, s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și s-a bucurat de prezența unor nume importante ale comunității academice. Participarea acestora a oferit congresului o dimensiune aparte și a subliniat importanța dialogului academic asupra istoriei și istoriografiei contemporane.
Printre istoricii care au avut prezentări în cadrul congresului s-a numărat și drd. Andra Floroian, absolvemtă a Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, care, după încheierea evenimentului, a transmis către Mesagerul de Covasna mai multe declarații și informații.
„În cadrul panelului intitulat „Orașul pre/post/comunist. Lectura trecutului, navigarea prezentului și literatia viitorului prin arte și tehnologii”, tânăra de 24 de, doctorandă în cadrul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din București, a venit ăn fața colegilor mai tineri și a celor cu multă experiență profesională, cu o prezentare dedicată reprezentărilor urbane ale Sfântului Gheorghe în municipiul Sfântu Gheorghe.
Prezentarea, intitulată „Orașul și sfântul patron. Memorie, identitate și reprezentări ale Sfântului Gheorghe în spațiul urban al municipiului Sfântu Gheorghe în ultimele trei decenii”, a urmărit modul în care figura sfântului constituie un reper identitar pentru locuitorii orașului, precum și felul în care legenda cavalerului Sfântul Gheorghe se manifestă și este reprezentată în spațiul urban.
M-am bucurat să pot aduce în atenția comunității istoricilor români o temă care are în centrul său orașul meu natal și să descopăr, totodată, interesul pe care o astfel de abordare îl poate genera. Pentru mine, a fost și o ocazie de a privi orașul în care am crescut dintr-o perspectivă diferită.”
Aceasta a menționat că este pasionată de istoria Transilvaniei, de studiul identităților și al coeziunii comunitare, precum și de mitologii și turism regional.
„Pasiunea pentru istorie a început încă din liceu, fiind ghidată de doamna profesor Maria Băilă. De asemenea, un rol important în dezvoltarea acestui interes l-a avut, desigur, și comunitatea în care am crescut, cea a orașului Sfântu Gheorghe.
Tema mea de doctorat pornește tocmai de la preocupările amintite și urmărește modul în care miturile și legendele pot contribui la promovarea turismului transilvănean și la construirea unor repere identitare în comunitățile locale.
Cred că istoria nu înseamnă doar trecut, ci și felul în care acesta continuă să fie înțeles, transmis și valorificat în prezent. Tocmai de aceea, îmi doresc ca prin cercetarea mea să contribui la o mai bună înțelegere a legăturii dintre memorie, identitate, patrimoniu și turism în Transilvania”, a mai spus Andra Floroian.
Tânăra a precizat că pentru Facultatea de Istorie a Universității din București, gazda acestei ediții, congresul din acest an a avut o semnificație dublă.
„Odată cu începutul congresului, facultatea și-a redeschis ușile după câțiva ani în care clădirea s-a aflat în renovare. A fost, astfel, și bucuria revenirii „acasă” pentru o parte a comunității istorice care s-a format aici în spațiul Facultății de Istorie.
Unul dintre aspectele care au făcut ca aceste patru zile să fie deosebite a fost atmosfera plăcută, care a încurajat schimbul de idei și discuțiile dintre participanți. Fiecare zi a inclus și câte un mic eveniment cultural, de la vizite la muzeu până la seri de socializare unde au putut fi dezbătute în continuare ideile puse în discuție pe parcursul zilei.
Diversitatea temelor abordate a fost, de asemenea, una dintre caracteristicile congresului. Discuțiile au pornit de la subiecte precum: izvoarele românești păstrate în arhive străine, locurile memoriei, memoria victimelor regimurilor totalitare, istoriografia militară, până la istoria sportului și numeroase alte direcții de cercetare. Tocmai această varietate a făcut ca fiecare participant să poată descoperi teme și perspective dincolo de propriul domeniu de interes”.
Maria Crețu-Graur
