„Salvaţi-ne de numărul excesiv de urşi!” este mesajul unei petiţii lansate, miercuri, de către autorităţile locale şi reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de animale din judeţul Covasna, care solicită promulgarea de urgenţă a legii privind majorarea cotelor de prevenţie şi intervenţie pentru ursul brun, precum şi adoptarea unor măsuri legislative pentru gestionarea acestei specii.
Petiţia a fost iniţiată de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AgroSIC din cadrul Consiliului Judeţean Covasna şi este adresată Preşedintelui României, Guvernului, Ministerului Mediului şi Parlamentului României.
Semnatarii solicită în mod special preşedintelui României, Nicuşor Dan, să promulge Legea privind aprobarea unor măsuri de prevenţie şi intervenţie pentru gestionarea populaţiei de urs brun, act normativ declarat constituţional de Curtea Constituţională a României.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că numărul urşilor s-a dublat în ultimii zece ani, iar pagubele s-au înmulţit considerabil.
„În judeţul Covasna, acum 10 ani de zile, în 2016, au fost în jur de 1.200 de exemplare de urşi. După ce s-a interzis vânătoarea urşilor, extragerea mai frumos spus, în 2026 avem deja 2.400 de exemplare. Deci, în 10 ani de zile s-a dublat efectivul de urs brun în judeţul Covasna şi asta simţim pe pielea noastră zi de zi (…) Dacă în 2015 am avut înregistrate în judeţul Covasna 58 de pagube, în momentul de faţă am ajuns la pagube zilnice. În medie, zilnic există o pagubă cauzată de urs în judeţul Covasna. Deja în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate 130 de pagube (…) Noi credem că viaţa oamenilor, avuţia oamenilor primează în această situaţie”, a declarat Tamas Sandor.
Acesta a criticat „decidenţii din Bucureşti, care n-au fost niciodată în pădure, care stau în birouri climatizate” şi nu cunosc realitatea din teren.
Primarul comunei Belin, Alexandru Racolţa, prezent la lansarea petiţiei, a afirmat că oamenilor le este teamă să mai iasă din case, mai ales după ce un localnic a fost ucis, recent, de urs în apropierea comunei.
„Când ne-am dus noi şi l-am găsit, deja era mort. La nici 500 de metri de comună (…) E drumul din şosea care merge spre Baltă, acolo permanent e ursul (…) Ţi-e frică să te duci pe câmp (…) Aş vrea să vină de la minister, să vină şi ei să vadă şi să stea cu frica în sân că oricând din porumb sare ursul”, declarat edilul.
Şi în comuna Bodoc urşii se plimbă pe străzi, intră în gospodăriile oamenilor şi le omoară animalele, spune primarul comunei Bodoc, Fodor Istvan.
„Am avut atac la Olteni, unde a atacat un băiat de 18 ani, bine că a scăpat cu viaţă. Avem destule pagube la animale, la vaci, la oi, la porci în fiecare zi. Eu cred că imediat nici nu sunt primar, sunt paznic de noapte, pentru că în fiecare noapte şi în fiecare zi mergem undeva că ne dă telefon că ursul este pe strada cutare, e lângă fabrica de cărămidă, e la apa minerală. Oamenii n-au curaj să meargă la izvoare de unde aduceau apa pentru sănătatea lor. De exemplu, la Olteni am făcut anunţ, am scris acolo: să nu mergeţi pe jos, cu bicicleta, pentru că este un urs cu patru pui lângă Olt. Nu mai vezi pescari cum aţi văzut până acum, nimeni n-are curaj să iasă din curte. Aşa ceva nu se poate. Oamenii imediat rămân fără paznici la oi, fără ciobani la vaci. Aşa ceva eu n-am văzut niciodată, ca o păşune de 30 de hectare să fie îngrădită cu plasă de sârmă şi după aia pus gard electric. Şi aşa intră ursul, sapă sub gard şi intră şi o omoară şi nici aşa nu scapă oamenii”, a declarat Fodor Istvan.
Viceprimarul comunei Barcani, Anca Maria Băilă a atras atenţia că pagubele provocate de urşi pun presiune inclusiv asupra bugetului de stat.
„În afară de faptul că sunt omorâte animale, sunt distruse culturi, sunt atacaţi oameni, mai este un aspect: faptul că statul trebuie să despăgubească toate aceste daune, ceea ce presupune şi costuri. Doar la nivelul comunei Barcani, anual, undeva între 30 şi 50.000 de lei au fost despăgubirile. La nivelul întregii ţări, putem face cu toţii un calcul cam la ce costuri se ridică pagubele provocate de urşi”, a spus aceasta.
În opinia primarului staţiunii Covasna, Gyero Jozsef, actualul mecanism de intervenţie în cazul urşilor este greoi, costisitor şi nu rezolvă problema pe termen lung.
„Până ce ajungem, Doamne fereşte, se întâmplă o tragedie (..) Nemaivorbind de costul acestor intervenţii în care trebuie să vină acolo pe lângă vânător şi primarul, şi Jandarmeria şi aşa mai departe. Jandarmeria imediat nu face altceva, cel puţin la nivelul judeţului Covasna, decât să hăituiască ursul (…) Asta fac noapte de noapte. Adică pui în mişcare un angrenaj imens, cu nişte cheltuieli foarte mari, şi aici nu vorbesc de cheltuielile sau despăgubirile plătite oamenilor, doar mecanismul în sine cât te costă, nu ai niciun beneficiu în urma gestionării vânatului, valoarea cinegetică scade, fiindcă tu nu ai o pârghie legală pentru gestionarea problemei la nivel sistemic (…) Eu în nume personal ca şi cetăţean, ca şi reprezentant al comunităţii, asta aş dori să cer şi până la urmă asta cerem noi toţi de la decidenţi: în limita competenţelor fiecăruia, să respecte acel jurământ pe care l-au făcut, să respecte Constituţia României în care se spune clar că viaţa este ocrotită şi garantată şi să adopte acele măsuri legislative de competenţa lor prin care să ne dea pârghii sau să ofere pârghii celor competenţi ca să rezolve această problemă, fiindcă aşa într-adevăr, cum s-a mai zis, nu se mai poate”, a spus Gyero Jozsef.
În cadrul conferinţei de presă a fost făcută o comparaţie între cotele de extragere a urşilor din România şi alte state europene. Potrivit datelor prezentate, România, care are în total circa 13.000 de urşi, a avut anul trecut o cotă de extragere de aproximativ 3,3%, în timp ce Suedia ar fi avut aproximativ 20%, Croaţia între 10% şi 12%, Slovacia 17%, Slovenia între 17% şi 22%, iar Estonia 10%.
„Deci, iată că nu există niciun impediment din partea Uniunii Europene sau a Bruxelles-ului de a aproba aceste mecanisme, în speţă legea privind majorarea cotei de intervenţie şi prevenţie pentru ursul brun. Eu cred că cea mai periculoasă decizie este să nu iei nicio decizie! Deci, încă o dată: domnul preşedinte Nicuşor Dan, preşedintele ţării pe care l-am votat şi noi masiv şi în judeţul Covasna şi în alte judeţe care sunt afectate de atacurile de urşi, evită să ia o decizie. Şi cu respectul cuvenit, atragem atenţia şi dânsului că cea mai periculoasă decizie este să nu iei nicio decizie. Dânsul nu are curajul să ia o decizie în acest sens şi tergiversează intrarea în vigoare a acestei legi. Pentru acest motiv noi am pregătit o petiţie publică”, a mai spus Tamas Sandor.
Petiţia „Salvaţi-ne de numărul excesiv de urşi!”, prin care se mai solicită implementarea unor măsuri eficiente de control a populaţiei de urşi, protejarea comunităţilor prin intervenţii rapide în caz de pericol, revizuirea statutului de protecţie a speciei şi acordarea unor despăgubiri rapide şi corecte persoanelor afectate, poate fi semnată pe platforma www.petitieonline.com.
„Facem un apel către toţi cetăţenii României să susţină această petiţie şi să ni se alăture. Demersul nostru e legitim. Nu e normal să trăim cu frică, nu e normal să fim în pericol!”, a spus Tamas Sandor, primul semnatar al petiţiei.
La conferinţa de presă au participat şi alţi reprezentanţi ai administraţiei locale, precum şi ai asociaţiilor crescătorilor de ovine şi de bovine din România.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
