Preafericitul Părinte Daniel a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române la 12 septembrie 2007. La 30 septembrie 2007, a fost întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din București.S-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș. La Sfântul Botez a primit numele Dan – Ilie.
Școala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), iar gimnaziul, în localitatea Lăpușnic, județul Timiș, între 1962-1966. În anul 1966, începe cursurile liceale în orașul Buziaș, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul ‘Coriolan Brediceanu’, între anii 1967-1970.
La 15 iunie 1979, susține teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: ‘Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité’.
O formă lărgită a acestei teze este susținută, la 31 octombrie 1980, la Institutul Teologic Universitar Ortodox din București, sub titlul: ‘Teologie și spiritualitate creștină. Raportul dintre ele și situația actuală’.
Slujba de Înviere oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Catedrala Patriarhală, Bucureşti, 20 aprilie 2025. -Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
În perioada 1980-1988, este lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveția).
Intră în viața monahală la 6 august 1987, la Mănăstirea Sihăstria, județul Neamț, cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe Arhimandritul Cleopa Ilie (canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria). La 14 august 1987 este hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1987, ieromonah.
În 1988, este hirotesit protosinghel și numit consilier patriarhal, director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic; în 1988, devine conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din București. Din 2007 este profesor de Teologie Pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București.
La 12 februarie 1990, Daniel Ciobotea este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 4 martie 1990 este hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană.
La 7 iunie 1990, este ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, fiind întronizat la 1 iulie 1990.
Ca mitropolit la Iași (1990-2007) și locțiitor de mitropolit (30 septembrie 2007 – 8 iunie 2008), a înființat o seamă de instituții, dintre care: Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae, Iași (1990); Seminarul Teologic Ortodox Sfânta Cuvioasă Parascheva, Mănăstirea Agapia (1991); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Gheorghe, Botoșani (1992); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Ioan Iacob, Dorohoi (1993); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vasile, Iași (1995); Seminarul Teologic Ortodox Sfinții Constantin și Elena, Piatra Neamț (1996); Institutul Sfântul Nicolae, Iași (1997); Institutul Cultural-Misionar TRINITAS, Iași: Editură, Tipografie (1997) și Post de RADIO (17 aprilie 1998); Trinitas TV – post de televiziune creștin ortodox, înființat la Iași în anul 2007, transferat la București în același an.
La 12 septembrie 2007, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel, este ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Din 2007 este profesor de Teologie Pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București.
Episcopul Ioan Robu (stg.), Preafericitul Părinte Daniel (ctr.) şi Custodele Coroanei Române, Margareta (dr.), participă la sedinţa solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Zilei Naţionale a României, la Palatul Parlamentului, Bucureşti, 2 decembrie 2019. – Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
În calitate de arhiepiscop, mitropolit și patriarh la București (din 30 septembrie 2007), Preafericitul Părinte Daniel a înființat Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care cuprinde Radio Trinitas, TV Trinitas, Ziarul Lumina, Agenția de Știri Basilica și Biroul de presă al Patriarhiei Române, București (27 octombrie 2007).
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel inițiază, susține și supervizează lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului (29 noiembrie 2007, punerea pietrei de temelie; februarie 2011, începutul lucrărilor). Noua Catedrală, simbol al unității de credință și de neam a românilor, care poartă și denumirea de Catedrală Națională, a fost sfințită în stadiul ‘la roșu’, la 25 noiembrie 2018. Slujba de târnosire a fost oficiată de patriarhul ecumenic Bartolomeu împreună cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Au participat 60 de ierarhi, mii de clerici, numeroase autorități locale și centrale, în total peste 50.000 de persoane.
În 24 noiembrie 2018, Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel, a depus în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic și patriotic, lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și s-a rugat pentru sufletele lor.
În anul 2025, la 26 octombrie, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au sfințit pictura în mozaic a Catedralei Naționale. Momentul a reprezentant una din manifestările prin care Biserica Ortodoxă Română a marcat Centenarul Patriarhiei Române și împlinirea a 140 de ani de la dobândirea autocefaliei.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel înființează Editurile Basilica și Trinitas ale Patriarhiei Române, București (2008); Centrul de Pelerinaj Sfântul Apostol Pavel al Patriarhiei Române (2008); Agenția de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române (2008); Centrul de pregătire pentru patrimoniu Sfântul Constantin Brâncoveanu al Patriarhiei Române, București (2010); Casa Memorială Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Sfânta Maria – Techirghiol, Stavropighie patriarhală (2011); Muzeul Patriarhilor din Reședința Patriarhală (2014); Muzeul de artă bisericească de la Mănăstirea Antim (2016); Muzeul de artă bisericească de la Palatul Patriarhiei (2016); Mai multe magazine de cărți și obiecte bisericești (9 în București, două în Ploiești, unul în Câmpina, unul în Urlați); Muzeul Rugul aprins, Mănăstirea Antim (2017).
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Preafericitul Parinte Kirill (stg.) şi PF Daniel, patriarhul BOR, oficiază slujba de Te Deum, cu prilejul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, la Patriarhia Română, Bucureşti, 26 octombrie 2017. – Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Susține înființarea unei extensii universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, la Roma, pentru nivelul de licență, specializarea Teologie Pastorală (prima sesiune de admitere, 21-23 septembrie 2017).
Între lucrările în volum publicate se numără: ‘Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea… 12 Scrisori pastorale de Crăciun și Paști’, Ed. Trinitas, Iași, 1996; ‘Confessing the Truth in Love: Orthodox Perceptions on Life, Mission and Unity’, Ed. Trinitas, Iași, 2001; ‘Făclii de Înviere – Înțelesuri ale Sfintelor Paști’, Ed. Trinitas, Iași, 2005; ‘Daruri de Crăciun – înțelesuri ale sărbătorii Nașterii Domnului’, Ed. Trinitas, Iași, 2005; ‘Brâncuși. Sculptor creștin ortodox’, Ed. Trinitas, Iași, 2007; ‘Comori ale Ortodoxiei. Explorări în spiritualitatea liturgică și filocalică’, Ed. Trinitas, Iași, 2007; ‘Foame și sete după Înțelesul și folosul postului’, Ed. Basilica, București, 2008; ‘La joie de la fidélité’, Ed. Cerf, Paris, 2009; ‘Teologie și spiritualitate’, București, Ed. Basilica, 2009; ‘Daruri de Crăciun – înțelesuri ale sărbătorii Nașterii Domnului’, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Basilica, București, 2013; ‘Făclii de înviere – înțelesuri ale Sfintelor Paști’, ediția a IV-a, revizuită și adăugită, Basilica, București, 2014; ‘Știința mântuirii – Vocația mistică și misionară a teologiei’, Ed. Basilica, București, 2014; ‘Evanghelia slavei lui Hristos – Predici duminicale’, Ed. Basilica, București, 2016; ‘Învățătura Ortodoxă despre Sfintele Icoane’, Ed. Basilica, București, 2017; ‘Cuvinte ale credinței, lumini pentru viață. Florilegiu tematic’, Ed. Basilica, București, 2018; ‘Unire și demnitate. Rolul Bisericii în realizarea și păstrarea idealului unității naționale’, Basilica, București, 2019; ‘Credința și Educația. Principalele lumini ale vieții’, Basilica, București, 2019; ‘Biserica binecuvântează universitatea. Cultivarea unei comuniuni de valori ale umanității inteligente și înțelepte’, Basilica, București, 2019; ‘Omagierea satului românesc și evocarea patriarhilor cărturari: Lucrarea Bisericii în societate în anul 2019’, Basilica, București, 2020.
Inițiază restaurarea Catedralei patriarhale Sfinții Împărați Constantin și Elena, în 2008; ample lucrări de restaurare a Reședinței patriarhale și construirea unui zid de incintă (1.000 metri), între anii 2008-2011.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel susține reorganizarea Diasporei ortodoxe românești, prin înființarea de noi eparhii (Episcopia Ortodoxă Română a Australiei, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord – toate în 22-23 octombrie 2007) sau înființarea unor parohii în țări mai îndepărtate, unde românii au ajuns în număr mai mare în ultimii ani (Japonia, Siria); ridicarea la rangul de mitropolie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi și înființarea Episcopiei Canadei, în 2016; înființarea Parohiei Ortodoxe Române cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul și Sfinții Împărați Constantin și Elena, în Zagreb, Croația, în 2017.
Printre alte distincții, titluri și premii, a fost distins de către președintele Românei cu Ordinul Serviciul Credincios în rang de Mare Cruce (2000) și cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce (2007).
În Patriarhia Română în această perioadă au fost aprobate de Sfântul Sinod canonizări de noi sfinți români, după cum urmează:
Canonizarea Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni (22-24 octombrie 2007);
Canonizarea (8 iulie 2008) și proclamarea canonizării Cuviosului Dionisie Exiguul, Voievodului Neagoe Basarab și Mitropolitului Iachint al Țării Românești (26 octombrie 2008);
Canonizarea (6 martie 2008) și proclamarea canonizării a 9 sfinți nemțeni: Cuviosul Ioan de la Râșca și Secu, Simeon și Amfilohie de la Pângărați, Rafael și Partenie de la Agapia Veche, Iosif și Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazlău, Iosif de la Văratec (Mănăstirea Neamț, 5 iunie 2008);
Canonizarea Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (19 iunie 2009);
Canonizarea (29 octombrie 2010) și proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici (1 mai 2010);
Canonizarea (21 iulie 2011) și proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei (29 octombrie 2011);
Canonizarea (21 iulie 2011) și proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ștefan, Mitropolitul Transilvaniei (30 octombrie 2011);
Canonizarea (25 februarie 2016) și proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Neofit și Meletie de la Stânișoara și a Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Turnu, Râmnicu-Vâlcea (28 septembrie 2016;
Canonizarea (6 iunie 2016) și proclamarea canonizării Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul și a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, la Mănăstirea Putna (14 mai 2017);
Canonizarea (4 iulie 2017) și proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravu, la Mănăstirea Robaia (6 august 2017);
Canonizarea Sfântului Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei și a Sfântului Gheorghe Pelerinul (2017);
Canonizarea Sfântului Episcop Dionisie Erhan (25 octombrie 2018);
În 2024, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a aprobat canonizarea pentru 16 sfinți români:
Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie; Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie; Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie; Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie; Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie; Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie; Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie; Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie; Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie; Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie; Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai; Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie; Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august; Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.
În iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).
Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), oficiază o slujba ocazionată de aducerea Moaştelor Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonopetra din Sfântul Munte Athos, depuse spre închinare credincioşilor la Catedrala Patriarhală, Bucureşti, 16 octombrie 2015. –Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Aceste femei românce trecute în rândul sfinților sunt: Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu zi de prăznuire 12 aprilie; Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu zi de prăznuire 4 mai; Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu zi de prăznuire 5 mai; Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu zi de prăznuire 24 mai; Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cu zi de prăznuire 5 iunie; Sfânta Olimpiada de la Fărcașa, cu zi de prăznuire 4 iulie; Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu zi de prăznuire 6 iulie; Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu zi de prăznuire 16 august; Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august; Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august; Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august; Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cu zi de prăznuire 26 septembrie; Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu zi de prăznuire 1 decembrie; Sfânta Magdalena de la Mălainița, cu zi de prăznuire 15 octombrie; Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cu zi de prăznuire 19 decembrie; Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu zi de prăznuire 23 decembrie. (surse: https://patriarhia.ro; https://catedrala-nationala.ro/; https://doxologia.ro)
AGERPRES
***Explicaţie foto din deschidere: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de sfinţire a paraclisului cu hramul ”Sfântul Evanghelist Luca” din cadrul Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului din Zalău, 14 septembrie 2013.
