Ediţia din acest an a manifestării Zilele Miron Cristea, dedicate primului patriarh al României, originar din Topliţa, s-au desfăşurat, sâmbătă, sub semnul amintirii profesorului Ilie Şandru. „Domnul profesor a fost istoric, a fost om de litere, a fost cetăţean, dar mie îmi place să-i spun domnul profesor” – spunea dr. Costel Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa şi organizator al Zilelor Miron Cristea, despre Ilie Şandru. Profesorul, stins din viaţă în acest an, a fost sufletul acestei manifestări, pe care a organizat-o pentru prima dată în 1998 şi care acum s-a desfăşurat pentru a 29-a oară.
Ediţia din acest an a Zilele Miron Cristea s-a organizat cu ajutorul Primăriei şi Consiliului Local Topliţa, instituţii cărora dr. Costel Lazăr a dorit să le mulţumească, spunând că în aceste zile nu este uşor să se organizeze manifestări culturale, manifestări ştiinţifice.
În deschiderea manifestării, Sebastian Buzilă, primarul municipiului Topliţa, spunea că aceasta este o manifestare specială pentru topliţeni.
„Oraşul nostru a dăruit ţării un om privit providenţial, pe patriarhul Miron Cristea. Un om de cultură, un om al credinţei, un om al unităţii naţionale.
Zilele care îi poartă numele nu sunt doar un omagiu adus trecutului. Este o datorie faţă de viitor, aceea de a transmite generaţiilor tinere valorile pe care le-au slujit: credinţa străbună, istoria şi identitatea românească”, preciza Sebastian Buzilă.
De asemenea, acesta a remarcat numărul mare de participanţi – cercetători şi oameni de cultură din toată ţara – la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice.
„Mulţumesc Centrului Cultural Topliţa şi domnului director Lazăr Cristian, partener statornic al primăriei în organizarea acestor evenimente, precum şi tuturor celor care au contribuit la organizarea acestor evenimente.
Ca gazdă, vă asigur de tot sprijinul nostru şi, în măsura în care o să putem, o să sprijinim întotdeauna cultura aici în Topliţa”, a mai spus primarul municipiului.
„Vă îndemnăm ca să păstraţi peste timp (…) memoria celui ce a fost primul patriarh al ţării noastre şi mai cu seamă fiul iubitor al casei sale Topliţa”
Mesajul preasfinţitului părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei a fost transmis de părintele consilier Laurenţiu. A fost un cuvânt intitulat „Patriarhul Miron Cristea, educatorul conştiinţei clerului şi a poporului român binecredincios”, în care a fost rememorată istoria Bisericii Ortodoxe Române pe aceste meleaguri, culminând cu momentul întronizării în rangul de patriarh al lui Elie Miron Cristea.
„Putem identifica uşor faptul că de-a lungul istoriei poporului nostru fiecare etapă a evoluţiei statale avea să fie însoţită de o nouă recunoaştere şi ridicare în rang a Bisericii Ortodoxe Române. Fapt care, într-un mod justificat, se va realiza şi prin ridicarea, la 12 februarie în Senat, respectiv 17 februarie în Camera Deputaţilor, şi promulgată la 23 februarie 1925, a acesteia la nivel de Patriarhie prin promulgarea legii pentru ridicarea scaunului arhiepiscopal şi mitropolit al Ungrovlahiei ca Primat al României la rang de scaun patriarhal. Iar la 6 mai 1925 a legii şi statutului de organizare a Bisericii Ortodoxe Române structurat, într-o anumită măsură, pe statutul organic al Sfântului ierarh Andrei Şaguna, iar a mitropolitului primat în persoana ierarhului Miron Cristea originar din Topliţa Română şi fost episcop al Eparhiei Caransebeşului până în 1919 prin întronizarea acestuia, de la data de 1 noiembrie 1925, ca prim patriarh al acesteia.
Această lucrare a avut loc în urma recunoaşterii de către patriarhul ecumenic Vasile al III-lea, prin Tomosul Patriarhiei Ecumenice, de la data de 30 iulie 1925.
Multitudinea documentelor şi arhivelor care au păstrat memoria slujitorului lui Dumnezeu şi a omului Miron Patriarhul aveau să-i contureze acestuia în grupul marilor personalităţi ale neamului nostru medalionul identităţii sale de o mare diversitate: slujitor neostenit al Sfântului Altar, filantrop prin ridicarea de aşezăminte sociale pentru nevoiaţi sau copii orfani de pe urma războiului, om de carte şi profundă cultură teologică prin ridicarea de şcoli şi seminarii, om de acţiune prin acceptarea unor funcţii de conducere în stat în momente cheie, devenind partea regenţei, precum şi altele asemenea acestora, definindu-l în istorie ca omul care a educat conştiinţa păstoriţilor săi păstrând-o vie şi desăvârşind gândul împlinit de acum al moşilor şi strămoşilor al unităţii de credinţă, de limbă şi de neam”,spunea, printre altele, părintele Andrei, în mesajul transmis.
În finalul mesajului, episcopul Covasnei şi Harghitei a transmis şi un îndemn: „să păstraţi peste timp precum (…) memoria celui ce a fost primul patriarh al ţării noastre şi mai cu seamă fiul iubitor al casei sale Topliţa”.
În memoria profesorului Ilie Şandru
Un moment emoţionant în deschiderea manifestării Zilele Miron Cristea a fost cel dedicat omagierii profesorului Ilie Şandru, care a plecat la cele veşnice în data de 13 mai.
În amintirea sa, organizatorii au proiectat un calup de imagini surprinse la manifestările pe care Ilie Şandru le-a organizat sau la care a participat, alături de colaboratori şi prieteni, la finalul căruia a fost păstrat şi un minut de reculegere.
De asemenea dr. Nicolae Băciuţ, fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş şi colaborator frecvent al Zilele Miron Cristea, i-a dedicat o parte profesorului Ilie Şandru.
„Aş vrea să îmi exprim nişte gânduri pe care le-aş dori materializate – spunea dr. Nicolae Băciuţ. Cel puţin în visurile mele ele există, le-am exprimat poate din când în când, dar profit de prezenţa domnului primar şi am convingerea că ne va fi alături şi să ducem la capăt un gând (…) Reiterez propunerea pe care am făcut-o, aceea de a realiza două busturi aşezate lângă bustul lui Grigore Vieru, unul al lui Octavian Tăslăuanu şi celălalt al lui Ilie Şandru. Consider că ar fi o recunoaştere bine meritată şi o răsplată a unei munci de o viaţă pe care Ilie Şandru a depus-o pentru definirea acestui spaţiu de istorie, de spiritualitate.
Apoi, poate că una dintre şcoli va prelua numele de Ilie Şandru pentru că (…) îi plăcea să-i spunem profesorul Şandru. A fost un profesor de vocaţie şi oricare şcoală ar trebui să fie mândră că ar duce numele lui Ilie Şandru şi în acest fel.
E un mod prin care nu doar că recunoaştem nişte contribuţii, ci şi un mod prin care oferim modele. Ilie Şandru rămâne un model de implicare culturală, didactică, socială, politică, fiindcă el a fost un om cu un orizont de implicare extraordinar de divers şi de extins şi a performat în tot ceea ce a făcut”.
„Cred că e greu să fie înlocuit Ilie Şandru şi nici nu ar trebui să fie aceasta o ţintă, să fie înlocuit. El rămâne pe locul lui, înveşnicindu-se şi ideal ar fi ca exemplu lui să fie urmat de cei care astăzi preiau cu brio mesajul implicării cărturarului Ilie Şandru.
Inclusiv, Sangidava este opera domniei sale, iniţiatorul inspirat al acestei serii, pentru că manifestările înscrise sub acest generic, Zilele Elie Miron Cristea, trec, dar documentele adunate între coperţi de carte, între coperţile Sangidavei, depun mărturie în timp şi peste timp, nu doar pentru contribuţia legată de acest loc, ci pentru ceea ce înseamnă implicarea cărturarilor români, oameni de cultură, cercetători, în a restitui adevărul despre noi. Ori şi acest număr al 14-lea, din seria nouă a Sangidava, este un astfel de document care depune mărturie despre ceea ce am fost şi ceea ce trebuie să oferim ca model de existenţă în lume” – dr. Nicolae Băciuţ.
Un alt moment care trebuie remarcat este acela de după slujba de pomenire la bustul patriarhului Miron Cristea, din parcul central al municipiului Topliţa, participanţii mergând şi la mormântul lui Ilie Şandru.
Sangidava, la un nou număr
Sangidava este publicaţia care adună în paginile ei comunicările ştiinţifice din cadrul Zilelor Miron Cristea. Specificul Sangidavei este, aşa cum reafirma dr. Costel Lazăr, acela că oferă participanţilor comunicările care urmează a fi susţinute, publicaţia fiind tipărită înainte de startul fiecărei ediţii a Zilele Miron Cristea.
Despre numărul 14 al Sangidava, dr. Nicolae Băciuţ, care este membru al redacţiei publicaţiei, spunea că „s-a născut ca Făt Frumos, în lacrimă, cu trudă foarte multă, şi sub o presiune de timp aproape nefirească”. Înainte cu 4 zile de Zilele Miron Cristea, încă se lucra la Sangidava, astfel că a fost tipărită într-un timp record.
„Este un volum de mare consistenţă şi diversitate, sunt 38 de contribuţii pe cele două secţiuni deja tradiţionale, fiecare cu partea importantă de contribuţie”, spunea dr. Nicolae Băciuţ.
Ca de obicei, volumul este structurat în două părţi. Prima dedicată patriarhului Miron Cristea, care a fost şi prim-ministru al României în perioada 10 februarie 1938 – 6 martie 1939 – Credinţă străbună – care, arăta dr. Nicolae Băciuţ, „îl readuce pe primul patriarh al României, parcă, într-o prelungire a marcării centenarului întronizării sale, fiindcă 2025 a fost un an care ar fi trebuit să fie la înălţimea rotundului de cifră, centenar. Nu cred că a fost pe măsura importanţei pe care a avut-o în istoria noastră Elie Miron Cristea, de aceea, orice contribuţie în timp ce se va aduce, nu va face decât să rotunjească imaginea unei personalităţi exemplare şi care, între altele, este fiul acestor locuri şi va rămâne emblematic pentru Topliţa”.
Conferinţele din acest număr, continua dr. Nicolae Băciuţ, „întorc lucrurile în timp, începând cu anii de şcoală de la Gimnaziul Grăniceresc de la Năsăud, unde Elie Miron Cristea chiar a fost un elev de elită şi, între altele, a avut momente în care s-a intersectat cu mari personalităţi ale culturii române şi cu viitorii academicieni.
Apoi lucrurile merg şi înspre perioada de apostolat la Caransebeş al lui Elie Miron Cristea şi se finalizează cu o cercetare a Părintelui Protopop Şincan despre statutul de singurul patriarh prim-ministru al României”.
Pe a doua copertă a fost trecut mesajul patriarhului şi primului ministru Miron Cristea: „Noi mai avem să raportăm o grea biruinţă în sânul nostru, între graniţele ţării noastre, şi anume: Să învingem patimile dintre noi şi să ne întindem mâna frăţească la muncă armonică şi dezinteresată pentru propăşirea neamului în toate privinţele şi pentru consolidarea ţării”.
A doua parte din Sangidava cuprinde Secţiunea Istorie – Cultură – Civilizaţie, cu 18 contribuţii.
„Nici nu ştiu pe cine să felicit pentru această realizare. Eu zic că şi de această dată Sangidava este la înălţimea eforturilor care s-au depus pentru ca această ediţie să aibă loc în condiţii, spun eu, foarte bune. Sper că şi ediţiile viitoare ne vor face pe noi la fel de harnici în a lăsa mărturii”, a mai spus dr. Nicolae Băciuţ.
Prezentări de cărţi
Alături de cele două sesiuni de comunicări în plen, un moment special al Zilelor Miron Cristea este cel de prezentare al cărţilor şi publicaţiilor nou apărute. Au fost prezentare peste 15 titluri, majoritatea apărute în acest an.
https://informatiahr.ro/
