Simpozionul naţional „Monumentul. Tradiţie şi viitor”, ediţia a XIV-a, organizat de Complexul Muzeal Iaşi, respectiv Muzeul Unirii din Iaşi – director Aurica Ichim, manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică, desfăşurată sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi a altor instituţii şi societăţi din Iaşi şi din întreaga ţară, anul acesta şi a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. s-a desfăşurat în perioada 3-7 octombrie 2012.
La simpozion au participat specialişti ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Institutului Naţional al Patrimoniului, Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice, arhitecţi, restauratori, istorici, critici de artă şi alţi specialişti în domeniile proiectării, avizării şi restaurării patrimoniului naţional.
În zilele de 3-5 octombrie, lucrările simpozionului au avut loc la Iaşi şi Lacul Roşu. În zilele de 6 şi 7 octombrie participanţii la simpozion au efectuat o vizită de documentare la monumente istorice din judeţele Covasna şi Harghita, in special biserici ortodoxe, recent restaurate, în curs de restaurare sau cu nevoi de restaurare. În cursul zilei de sâmbătă 6 octombrie a.c., participanţii la simpozion au vizitat mânăstirea Doamnei din Moglăneşti – Topliţa (1677), mânăstirea „Sf. Prooroc Ilie” din Topliţa (1938), ctitorie a patriarhului Miron Cristea, muzeul mănăstirii şi momentele de for public din parcul municipiului Topliţa, beneficiind de informaţii detaliate despre monumentele vizitate şi de ospitalitatea gazdelor: prof. Ilie Şandru, maica stareţă Ecaterina şi părinţii stareţ Mihail Goia şi Emilian Telcean. Au fost apoi vizitate Centrul Cultural şi de Arte Lăzarea şi mânăstirea franciscană din Lăzarea (sec. XVII), unde se află mormântul cărturarului Ioan Căianu (1629-1687), instituţii şi monumente prezentate de Josef Kovacs şi Borsos Iuliana.
Lucrările simpozionului au continuat la mânăstirea „Adormirea Macii Domnului” Izvorul Mureşului.După prezentarea complexului monahal de către I.P.S Ioan Selejan – ctitorul mânăstirii – şi de maica stareţă Miriam Oprea, în plenul simpozionului au fost prezentate următoarele comunicări: Prezentare generală a patrimoniului bisericesc al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (IPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei), Starea bisericilor ortodoxe din Eparhia Covasnei şi Harghitei – arc peste timp (Dr Ioan Lăcătuşu, Centrul Europen de Studii Covasna –Harghita), S.O.S patrimoniul mobil provenit din bisericile Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (Pr. dr. Ciprian – Ioan Staicu, consilier cultural, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, director, Centrul Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”), Concluzii privind realizarea proiectului „Digitizarea patrimoniului eclezistic din cadrul colecţiei parohiei ortodoxe Sfântu Gheorghe” (Pr.drd. Sebastian Pârvu, custode, Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala „Sf. Nicolae” din Sf. Gheorghe, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional). Dezbaterile care au urmat pe marginea materialelor prezentate au evidenţiat necesitatea intervenţiilor pentru repararea degradărilor structurii monumentelor bisericeşti, o primă urgenţa constituind-o începerea lucrărilor de renovare a bisericii cu hramul „Sf. Nicolae” din Breţcu şi a a celor de restaurare a icoanelor pe lemn şi pe sticlă şi a fondului de carte bisericească de la muzeele şi parohiile din Eparhia Covasnei şi Harghitei.
Seara, la Complexul de Sport şi Tineret de la Izvorul Mureşului, a avut loc întâlnirea participanţilor la simpozion cu primarul comunei Voşlobeni, Mihai Dumitru Tinca, cu directorul Căminului cultural din Voşlobeni, Mihai Dandu Colceriu şi cu directorul Centrului, Gavril Chindea. În jurul unui foc de tabără, copii şi tinerii din Voşlobeni au prezentat un frumos program de cântece şi dansuri româneşti, parte integrantă a tezaurului folcloric local, moştenit de la înaintaşi.
Programul a continuat duminică, 7 octombrie a.c. cu vizitarea bisericii romano – catolice din Racu, mânăstirii franciscane de la Şumuleu-Ciuc, a cetăţii Miko şi a expoziţiei permanente a Muzeului Secuiesc al Ciucului şi cu un popas duhovnicesc la Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae”, din Miercurea-Ciuc. În judeţul Covasna au fost vizitate: biserica „Sf. Gheorghe” din Bixad, recent restaurată, expoziţia „Aşezarea preistorică Păuleni Ciuc. Dâmbu Cetăţii”, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, catedrala „Sf. Nicolae” şi „Sf. Gheorghe”, Muzeul Spiritualităţii Româneşti, biserica „Adormirea Maicii Domnului” Târgu Secuiesc, centrului oraşului medieval Târgu Secuiesc şi, în final, biserica „Sf. Nicolae” din Breţcu, locaş de cult sfinţit în anul 1793, care necesită lucrări urgente de consolidare, restaurare, inclusiv a valoroasei sale picturi, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Peste tot, participanţii au fost primiţi cu ospitalitate de către preoţii parohi, membrii consiliilor parohiale şi credincioşi, apreciind valoarea obiectivelor vizitate, atât din perspectiva interesului istoric, cât şi al abordărilor şi analizelor în privinţa restaurării. A fost apreciată activitatea IPS Ioan pentru salvarea unor importante monumente ortodoxe, sprijinul acordat de fostul deputat Petre Străchinaru în restaurarea bisericilor monument istoric de la Belin, Bixad, Tg. Secuiesc, Căpeni ş.a., dar şi necesitatea finanţării unor proiecte care vizează restaurarea patrimoniului Bisericii Ortodoxe, construit şi mobil, în mod deosebit a icoanelor, obiectelor de cult, fondului de carte bisericească şi a documentelor din Patrimoniul Arhivistic Naţional.
Din partea reprezentanţilor Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei au fost adresate mulţumiri tuturor celor care au participat la această prestigioasă manifestare ştiinţifică, organizatorilor simpozionului şi, în primul rând, doamnei Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii din Iaşi, sufletul întregii acţiuni, apreciindu-se că desfăşurarea activităţilor simpozionului în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita reprezintă un câştig pentru instituţiile din cele două judeţe, un semn pozitiv al solidarităţii mediului academic românesc cu problematica specifică din această zonă aflată în inima României.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
