1919 noiembrie 8. Au fost înfiinţate policlinice ambulatorii la Alba Iulia, Albac, Arad, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Buzăul Ardelean (azi Buzăiel), Cluj, Dej, Hida, Iara, Mediaş, Năsăud, Oradea, Satu Mare, Sfântu-Gheorghe, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara şi Zlatna. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 47)
1919. Printre priorităţile stabilite de Consiliul Dirigent, în anul 1919, s-a aflat şi refacerea infrastructurii de transport şi comunicaţii. Astfel, Secţia Serviciului Edil, din cadrul Resortului Comunicaţii şi Alimentare al Consiliului Dirigent, prin numeroase ordine a solicitat prefecţilor să ia măsuri urgente pentru repararea drumurilor publice, ţinând cont de faptul că „în urma războiului, şoselele naţionale şi judeţene sunt foarte stricate”. Se solicita primarilor şi notarilor localităţilor judeţului „să convingă populaţia, că este pe lângă o operă patriotică şi una de interes comun, ca şoselele să fie în bună stare şi ca circulaţia să nu sufere”. Se solicita expertizarea drumurilor din judeţ, stabilirea cantităţii de pietriş şi alte materiale, inventariaerea oamenilor care ar putea participa la efectuarea lucrărilor de reparaţii ş.a. „Îmi place să cred, D-le Prefect, că în situaţia grea în care ne găsim astăzi – se menţionează într-un alt document – veţi ţine seamă, că este nevoie ca să lucrăm pentru scopul comun şi să ne dăm concursul toate autorităţile, fără a ţine seama numai de atribuţiunile stricte ale fiecăruia”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 568/1919, f.2 şi 291/1922, f.7)
1919 noiembrie. La alegerile pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, din noiembrie 1919, din Comisiile secţiilor de votare au făcut parte următorii fruntaşi români din judeţ, majoritatea locuitori ai oraşului Sf. Gheorghe: dr. Vicenţiu Rauca-Răuceanu (Sf. Gheorghe), Irimie Coveşan (Arcuş), Ilie Rauca, Gheorghe Zaharia (Hăghig), Aurel Nistor, Constantin Cioflec, Axente Alexandru (Araci), Gheorghe Lincu (Doboli de Jos), Mihai Petru (Lisnău), Nicolae Râmbeţiu, Ioan Bucşa şi Nicolae Marin (Aita Mare), Gheorghe Coman şi Iuliu Mărginean (Tg. Secuiesc), Octavian Popa-Radu, Alexandru Ciuncan, Ioan Dima, Alexandru Teculescu (Covasna), Ioan Ciora, Gheorghe Popovici (Zagon), Bucur Andrei (Ghelinţa), Şerban Ioan (Zăbala), Gheorghe Furtună (Păpăuţi), Ioan Manole şi Ioan Şerbescu (Tamaşfalău), Iosif Tatulea, Ioan Cortan, Ioan Oltean, Ioan Juga (Dobârlău), Irimie Ticuşan, Ioan Marin (Boroşneul Mic, respectiv Valea Mare), Gheorghe Cerbu, Ioan Modroiu, Nicodim Bâgiu, Nicolae Rusu (Buzăul Ardelean), Ioan Fenechi (Lemnia), Ion Rafiroiu (Poiana Sărată). (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 282/1920)
1919 decembrie 1. Se formează un guvern al „Blocului Democratic”, prezidat de Alexandru Vaida-Voievod. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p.317)
1919 decembrie 10. Prin hotărârea “Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor ungurene locuite de români”, Resortul Agriculturii şi Comerţului, din 10 decembrie 1919, a fost realizată reorganizarea inspectoratelor sanitar-veterinare şi trecerea sub autoritatea Statului Român a instituţiilor menţionate. Judeţele Bistriţa-Năsăud, Braşov, Ciuc, Făgăraş, Trei Scaune, Hunedoara, Mureş-Turda şi Sibiu, erau subordonate Inspectoratul X cu sediul în Braşov. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 24/1919)
1919 decembrie 29. Parlamentul votează legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p.318)
1919. Prevederile privind atribuţiile jandarmeriei, cuprinse în Decretul Lege din 15 noiembrie 1918 pentru Vechiul Regat au fost extinse şi în noile provincii unite cu patria mamă, aşadar şi în judeţul de referinţă unde din 1919 funcţiona o companie având comanda în oraşul de reşedinţă, Sf. Gheorghe, iar din 1929, în contextul unor reorganizări, compania devine legiune, ca o formaţiune cuprinzând în structura ei în ordine ierarhică secţii şi posturi. Legiunea de jandarmi Trei Scaune se subordona inspectoratelor regionale (Mureş, Braşov, apoi Sibiu). Şi în Trei Scaune, atribuţiile jandarmeriei erau sinonime cu cele de poliţie administrativ-preventivă, judiciară şi de siguranţă, la vremea aceea, în mediul rural prin sectoare, secţii şi posturi. În cadrul comandamentului din Sf. Gheorghe funcţionau birourile: comandament, administrativ, de siguranţă, de ordine publică şi judiciar, de mobilizare, armament, control străini. (Vasile Dan Baicu, Istorie şi arhivistică în Arcul Intracarpatic, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2003, p. 152-153)
1919. Ordinul nr. 12670 din anul 1919 al Consilului Dirigent din Transilvania, printre altele, stipula: „comunităţile religioase pe baza autonomiei bisericilor au dreptul să înfiinţeze şcoli în număr nelimitat.” (Domus Historia, A mikóújfalusi római katholikus hitközség és plébánia története, Domus Historia, op. cit., p. 5)
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
