Stabilește imaginea reprezentativă
Ajunul Crăciunului reprezintă împreună cu Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului momente încărcate de emoție și bucurie. Ne vor bate la uşă colindătorii pentru a ne cânta și…încânta, făcându–ne urări de bine, sănătate și belșug.
Se va termina și Postul, iar credincioşii care au respectat cu stricteţe lunga perioadă de curăţenie spirituală, dar şi de abţinere de la anumite plăceri lumeşti, se vor putea bucura din nou de plăcerile vieţii, inclusiv de bucate specifice, după pofta inimii.
Crăciunul este o sărbătoare religioasă anuală, celebrată pe 25, 26 și 27 decembrie, care omagiază Nașterea lui Iisus, fiind cinstită de credincioșii din întreaga lume. 
Pentru rubrica noastră se referă la tradiții populare, ne vom referi în prinipal la obiceiul colindatului. În zona noastră există multe asemenea vechi cântece populare de această factură. Cele mai interesante au rămas colindele interpretate în grup de mai multe persoane (copii, tineri sau bărbaţi în toată firea), ca şi urăturile strigate la sfârşit. Aceste cântări se referă la momente importante din istoria Creştinsmului, cum ar fi ”Închinarea magilor”, Steaua”, “Irozii”. Sunt, de asemenea, foarte răspândite atât în mediul rural, cât şi cel urban alte forme de colinde, gen “Capra”, “Ţurca”,“Brezaia” sau “Plimbarea ursului”. Apoi colindătorii sunt poftiţi de gazdă în casă, fiind omeniţi cu felii de cozonac, colăcei, nuci, mere, câte un pahar de vin (în funcție de vârsta urătorilor) şi bani.
În Ajun exista la ţară obiceiul ca sătenii să-şi ia înapoi de la rude, cunoştinţe, vecini tot ce au dat cu împrumut în ultima vreme, astfel ca ziua de Crăciun să-i găsească cu toate bunurile rânduite la locul lor acasă.
Bradul de Crăciun este deja împodobit și toată lumea așteaptă nerăbdătoare venirea lui…Moș Crăciun, care aduce daruri. Trebuie știut că împodobirea Pomului de Crăciun reprezintă un obicei occidental, care a căpătat amploare pe tot Globul începând cu a două jumătate a secolului al XIX-lea. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite tradiții atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
Nu lipseseau nici superstițiile. Odinioară, fetele mari faceau tot felul de vrăji ca să-şi afle ursitul, postind toată ziua. Seara, prima îmbucătură luată în gură nu o înghiţea ci trebuia să o pună în brâu, iar când se duceau la culcare întindeau brâul pe jos şi făceau trei mătănii peste el.
Ca să le vină peţitori, fetele măturau casa în intervalul din Ajunul Crăciunului şi până la Bobotează, începând de la prag înspre Răsărit.
Tradiţia impune ca membrii familiei să se adune de Crăciun la un loc, să ia masa festivă împreună şi să se bucure astfel de Naşterea Mântuitorului. Copiii sunt aşteptaţi să vină la părinţi, inclusiv nepoţii, finii marg la naşi, petrecerile şi voia bună ţinând până seara târziu.
În primele două zile de Crăciun se mâncă printre altele specialităţi preparate din porcul tăiat de Igant: jumări, tobă, cârnaţi, caltaboş, răcituri, sarmale. Toate vor fi stropite cu ţuică şi vin, iar în final se aduc plăcinte, cozonaci, tort.
Datina străbună grăieşte că dacă în seara de Ajun cerul va fi senin, chit că e ger, urmează un an agricol cu o recoltă bună.
Pe vremuri tradiţia impunea să fie pregătite… douăsprezece feluri simple de mâncare, câte unul pentru fiecare lună a anului. Fireşte, nu puteau fi consumate toate în acea seară, aşa că ce rămânea se păstra până la Bobotează, unele resturi fiind puse la fereastră ca să se…„îndestuleze şi răposaţii” familiei!
Sărbători Fericite !
…Vă urăm Sărbători Fericite şi un An Nou 2025 cu sănătate, bucurii şi împliniri. La Mulţi Ani!
Horia C. Deliu
