Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), consideră că proiectul USR privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, care prevede, printre altele, formarea a opt judeţe pe modelul regiunilor de dezvoltare, este o „iniţiativă stupidă” şi „periculoasă”, care trebuie contracarată.
„Am spus în ultimele săptămâni, în ultimele luni, că vine o perioadă în care vor fi foarte multe iniţiative stupide la nivelul unor partide politice. Am putut citi o asemenea iniţiativă chiar azi dimineaţă. Vine de la USR şi se referă la faptul că actualele regiuni de dezvoltare ar trebui transformate în judeţe. Cunoaştem această iniţiativă, nu este una nouă. În urmă cu vreo 15 ani a mai existat un preşedinte pe care mulţi l-am uitat, care a avut aceeaşi iniţiativă de a transforma cele opt regiuni de dezvoltare în judeţe. Este o iniţiativă periculoasă, este o iniţiativă stupidă, este o iniţiativă împotriva intereselor cetăţenilor, este o iniţiativă care, dacă s-ar concretiza, pentru noi, cei care trăim în Sfântul Gheorghe, ar însemna să trăim într-un mega judeţ, unde poate reşedinţa de judeţ ar fi în Alba Iulia, care înseamnă peste trei ore, pe actuala infrastructură, trei ore de transport. Cred că noi toţi împreună trebuie, în perioada următoare, să fim suficient de maturi, suficient de inteligenţi şi suficient de solidari pentru a ocoli aceste iniţiative, care sunt iniţiative de gen contabil, unde oamenii nu se văd, se văd doar nişte cifre”, a declarat Antal Arpad.
Acesta a mai spus că UDMR a reuşit până acum să stopeze astfel de „iniţiative prosteşti” şi va încerca din nou să facă acelaşi lucru.
„Gândiţi-vă că, în această iniţiativă, nu ar putea avea rang de oraş nicio localitate sub 20.000 de locuitori. Asta ar însemna că, în judeţul Covasna, doar Sfântu Gheorghe ar rămâne un oraş, în condiţiile în care avem oraşe care sunt oraşe de sute de ani. Deci, aceste abordări sunt stupide, aceste abordări sunt, pur şi simplu, ireale şi noi, împreună, va trebui să oprim aceste iniţiative, iar pentru asta este nevoie de oameni ca domnul preşedinte Kelemen Hunor şi alţii, şi aşa cum am reuşit de două ori în ultimii 15 ani să stopăm aceste iniţiative prosteşti, vrem să rezolvăm acelaşi lucru şi în viitor şi contăm pe sprijinul dumneavoastră, al tuturor”, a spus Antal Arpad, la finalul ceremoniei de învestire a preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, care a preluat, miercuri, cel de-al cincilea mandat.
USR a depus, marţi, primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, iar măsurile propuse includ reducerea numărului de judeţe şi de localităţi şi reorganizarea Bucureştiului.
Concret, proiectul de lege prevede organizarea ţării în opt judeţe, corespunzând regiunilor de dezvoltare constituite încă din 2004: Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş), Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu) şi Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov).
Necesitatea reducerii numărului de unităţi administrativ-teritoriale a fost motivată prin faptul că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare, în primul rând pentru că sunt prea mici.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
***
Necesitatea de a reduce numărul de unități administrativ-teritoriale rezultă și din realitatea că 9 din 10 localități din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid.
„Dacă reușim să facem reorganizarea administrativ-teritorială propusă de USR, putem economisi aproximativ 17 miliarde de lei anual. Adică am avea bani să facem cinci-șase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostradă în fiecare an! Reorganizarea teritorială va aduce servicii de calitate în comunitate, mai mulți bani de investiții, mai mulți bani europeni și lucrări publice făcute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal în pantă. Cred că după 35 de ani în care s-a amânat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI și nu una organizată după anul 1968”, declară deputatul USR Alin Apostol.
Proiectul de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României prevede organizarea țării în opt județe, corespunzând regiunilor de dezvoltare constituite încă din 2004: Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).
Orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori.
La rândul său, Bucureștiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie și mai multe structuri teritoriale care să implementeze și să urmărească strategia de dezvoltare unitară, așa cum se întâmplă în multe orașe europene.
„«Bătălia» de la planșeul Unirii ne-a arătat cât de anacronică este administrația Bucureștiului, cu șapte primării care se calcă pe picioare. Asta, după ce, ani de zile, primarul PSD Robert Negoiță a dat autorizații de construire de cartiere în câmp, fără să prevadă drumuri, grădinițe sau școli. Avem nevoie de o viziune unică asupra dezvoltării Bucureștiului, de o administrație care să privească în ansamblu problemele generate de fiecare decizie”, adaugă deputatul USR Alin Apostol.
Numărul localităților sau al districtelor, forma lor de organizare și alte detalii vor fi stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritorială, care va fi elaborată de către Comisia Națională de Reorganizare Teritorială și care va fi adoptată de către Guvern și Parlament.
Celelalte proiecte USR, inițiate de deputații Alin Apostol și Diana Stoica, prevăd:
– Reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite cu un număr mai mic de 25 de angajați în direcții în subordinea ordonatorilor principali de credite. România are un număr excesiv de ordonatori de credite, peste 14.000.
– Creșterea cu puncte procentuale a impozitului pe venit alocat localităților care se comasează voluntar. Proiectul este menit să încurajeze localitățile din România să fuzioneze din proprie inițiativă, primind drept răsplată un buget local mai mare. Această creștere a bugetului local a viitoarelor localități comasate este gândită pe o perioadă de 10 ani, în două trepte, respectiv primii 5 și următorii 5 ani. Modalitatea prin care localitățile se pot comasa în mod voluntar este aceea a referendumului local.
– Feedback de la cetățeni pentru activitatea instituțiilor publice, pe modelul feedback-ului de la pacienții din spitale. Cetățenilor le vor fi puse la dispoziție mijloace electronice să-și exprime opinia cu privire la interacțiunea pe care au avut-o cu instituția publică. Toate instituțiile vor fi obligate să afișeze pe pagina proprie de internet, în scopul creșterii transparenței instituționale, feedback-ul pe care l-au primit.
– Model unitar de afișare a informațiilor de interes public pe site-urile autorităților și instituțiilor publice. Proiectul vizează creșterea transparenței instituționale, astfel încât informațiile publice să fie mult mai ușor accesibile cetățenilor, prin intermediul unui buton dedicat transparenței. Pe unele site-uri de instituții sau autorități publice, deși există informații publice, este foarte greu ca acestea să fie accesate.
– Ședințele consiliilor locale să fie filmate și distribuite pe rețelele sociale. Dezbaterile asupra hotărârilor locale trebuie să fie publice și accesibile tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să fie în permanență informați de activitatea autorităților publice locale, chiar și atunci când nu pot participa fizic la ședințele organizate de primării.
– Pontaj electronic pentru angajații din instituțiile publice. Plecând de la practica din mediul privat, proiectul vizează digitalizarea pontajului din instituțiile publice, astfel încât evidența angajaților să poată fi făcută mult mai ușor, iar datele să aibă un plus de credibilitate.
