Lucrarea Depresiunea Întorsurii Buzăului. Studiu geografic, istoric și economic redactată de Laurian Someșan, Emil Micu și Vasile C. Pop, cercetători la Institutul de Cercetări Economice și Sociale Braşov al Academiei Române, a apărut la Brașov, în anul 1947. După peste 70 de ani de la apariţie, conținutul cărții este foarte puțin cunoscut de către specialişti, dar şi de publicul larg interesat de istoria sud-estului Transilvaniei. Este și motivul pentru care Editura Eurocarpatica și-a propus să reediteze acest volum important pentru istoria locală, regională și națională.
Reeditarea lucrării de față a fost necesară și pentru faptul că localitățile din Depresiunea Întorsurii Buzăului, respectiv orașul Întorsura Buzăului și comunele Barcani, Sita Buzăului și Vama Buzăului, până în prezent, nu au încă editate lucrări monografice. În același timp, reeditarea volumului face parte din programul Editurii Eurocarpatica de a publica lucrări monografice ale principalelor localități românești din Arcul Intracarpatic, inclusiv de a a reedita volume de acest gen, apărute în perioada interbelică.
În Cuvântul de prezentare, prof. univ. dr. Victor Jinga, directorul Institutului de Cercetări Economice și Sociale Brașov, prezintă metoda de cercetarea monografică, cercetări care, „în ţara noastră au un oarecare trecut, și au dus la unele rezultate concrete” (atât putea să spună în 1947, distinsul cărturar Victor Jinga despre vestita Școală Monografică de la Bucureşti, condusă de Dimitrie Gusti).
Afirmând că la un Institut de cercetări economice şi sociale cum este cel de pe lângă Academia de la Braşov, „activitatea investigaţiunilor pe teren nu poate lipsi”, profesorul Victor Jinga evidențiază și utilitatea „contactului cu satul, cu oraşul şi problemele lor, pentru formarea şi eficienţa muncii profesorilor, asistenţilor şi studenţilor”. În viziunea cercetătorului Victor Jinga „monografia nu este, nu poate fi, un depozit de materiale vechi şi noi, ci o retrospecţiune spre esenţele vieţii care a fost, o expoziţie de sinteze ale ceasului de faţă şi o punte întinsă spre rânduielile viitorului”.
Din prefața volumului aflăm că cercetarea „s-a realizat în vara anului 1945, cu mijloace materiale modeste, însă cu competenţa care se poate desprinde din lectura cărții”. Cercetarea a fost concepută „numai un început, un început bun”, rezultatele căreia îi îndreptățea pe autori, să-şi propună să întreprindă „o nouă lucrare, de proporţii mai vaste şi cu ţeluri mai variate”.
În primul stadiu al cercetării „au fost luate în considerare trei aspecte ale realităţilor mediului şi colectivităţii umane respective şi anume: cel geografic, cel istoric şi cel economic, întâiul încredinţat prof. dr. Laurian Someşan, titularul catedrei de geografie economică de la Academia din Braşov, al doilea conf. dr. Emil Micu, titularul conferinţei de istorie şi al treilea asistentului univ. dr. Vasile C. Pop, de la catedra de cooperaţie de la aceiaşi instituţie”.
Obiectivele cercetării au fost „cunoaşterea, care chiar dacă este parţială, este utilă şi interesantă; viaţă de munteni, cu oarecari rosturi de gospodărie agricolă, stăruind mai ales în ale economiei de vite, cu îndemnări în comerţ, mica industrie şi cărăuşie, destul de îndepărtaţi de oraş pentru a fi fost nevoiţi a-şi întocmi o viaţă proprie şi independentă, aceştia sunt Românii buzoieni despre cari s-au scris cele ce urmează”.
Volumul cuprinde trei capitole, respectiv: Depresiunea Întorsurii Buzăului, Considerații istorice asupra comunelor din Depresiunea Întorsurii Buzăului și Viața economică a Depresiunii Întorsurii Buzăului. În Anexe sunt redate trei documente de mare valoare pentru istoria locală, respectiv: Fragmente din „Protocolul sfintei biserici de la Întorsura Buzăului; Cronica comunelor din Buzae în general și în special a comunei bisericești și politice Întorsura Buzăului, de pr. Gheorghe Neagovici Negoiescu şi Extrase din Protocolul celor ce se botează” (aflat în arhiva bisericei Teliu, jud. Braşov).
În capitolul Depresiunea Întorsurii Buzăului, după descrierea cadrului geografic, sunt prezentate: condiţiile de viaţă impuse de factorii fizici, populaţia pe fiecare localitate în parte etc.
În capitolul Considerații istorice asupra comunelor din Depresiunea Întorsurii Buzăului redă concis, cronologic şi tematic principalele evenimente istorice care au avut loc în zona cercetată. În capitolul Viața economică a Depresiunii Întorsurii Buzăului sunt abordate probleme precum: Condiţiile generale ale activităţii economice în regiunea Buzăul Ardelean, Situaţia economică a regiunii Buzăului ardelean: suprafaţa regiunii şi modul ei de folosire, agricultura, organizarea exploatărilor agricole, mâna de lucru, inventarul „viu şi mort”, exploatarea pădurilor, industrii şi meserii (industria textilă, morăritul, diverse meserii), comerţul, finanţele publice şi locale.
Este o analiză complexă şi aprofundată a vieţii economice, sociale, culturale şi spirituale a localităţilor din Depresiunea Întorsurii Buzăului, la mijlocul sec. al XX-lea. O bază de la care pot porni actualele cercetări, care vor putea surprinde mutaţiile produse în aceşti 75 de ani în structura socio-profesională a locuitorilor, în pregătirea profesională şi cea de cultură generală, evoluţia elitelor locale, mutaţiile produse în reţeaua societăţilor comerciale şi ale instituţiilor publice, viaţa bisericească, şcolară, culturală, socială, de timp liber etc.
Ediţia de faţă redă textul integral al lucrării, aşa cum a apărut în anul 1947, la care se adăugă studiul „Surse edite și inedite pentru redactarea monografiei Buzăului Ardelean”, de Ioan Lăcătușu și Vasile Stancu, precum și alte studii și articole referitoare la istoria și cultura românilor din Depresiunea Întorsurii Buzăului, şi bibliografia tematică cuprinzând lucrările, studiile și articolele apărute despre istoria, cultura și spiritualitatea zonei, actualizată de îngrijitoarea ediției de față, prof. Corina Bărăgan Sporea, punând astfel la dispoziția cercetătorilor un valoros instrument bibliografic necesar redactării viitoarelor monografii ale localităților românești din această binecuvântată zonă din inima României.
Din respect pentru truda autorilor acestui volum – precizează prof. Corina Bărăgan-Sporea, în ediţia de faţă sunt redate câteva repere bibliografice și unele informații despre activitatea științifică, editorială și pedagogică, despre: Victor Jinga, Laurian Someșan şi Emil Micu, autorul studiului istoric al Buzăului Ardelean, cu regretul că nu au fost identificate informații despre prof. Vasile C. Pop.
Îngrijitoarea ediţiei de faţă, prof. Corina Bărăgan Sporea s-a afirmat în viața publică din sud-estul Transilvaniei, și nu numai, ca o vrednică cercetătoare a istoriei și culturii românești din depresiunea Întorsurii Buzăului. Sunt cunoscute și apreciate lucrările, studiile și articolele sale referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe din Buzăul Ardelean, a școlii în limba română, a Asociațiunii ASTRA, a administrației publice locale, precum și cele dedicate personalităților românești din această binecuvântată parte de țară. Prof. Corina Bărăgan se numără printre cei mai statornici colaboratori ai Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe. Cu timp și fără timp, a participat la majoritatea manifestărilor organizate de cele două instituţii, prezentând, de fiecare dată, comunicări redactate pe bază de documente, majoritatea inedite, materiale care au fost bine primite de public și editate în anuarele Angvstia și Acta Carpatica.
În anul 1947, prof. Victor Jinga închina „această carte satului românesc de pretutindeni, cu gândul şi dorinţele noastre de mai bine în deosebi pentru Românii Buzaielor ardelene şi satele lor de veche şi statornică faptă şi simţire românească”. După 73 de ani, noi, editorii și îngrijitorii ediției de față, închinăm această nouă varianta revăzută și adăugită, destoinicilor locuitori ai Depresiunii Întorsurii Buzăului, exprimându-ne convingerea că, în noul context al apartenenţei României la Uniunea Europeană, vor asigura valorificarea deplină a resurselor umane şi naturale şi, prin aceasta, vor dezvolta infrastructura şi imensul potenţial turistic al acestor binecuvântate plaiuri mioritice, din inima României.
Aducem cuvenitele mulţumiri Secretariatului General al Guvernului României, pentru sprijinul acordat reeditării volumului Depresiunea Întorsurii Buzăului, în cadrul proiectului „Promovarea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, prin lucrări reprezentative”.
Dr. Ioan Lăcătușu
