Prima trupă de teatru particulară din ţară, după decembrie 1989, a fost înfiinţată în iunie 1990 la Sfântu Gheorghe.
Recent, în arhiva Centrului Eclezistic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, am regăsit scrisoarea actorului – gazetar Victor Ianculescu care, pe bază de documente, aduce precizări asupra faptului că prima trupă de teatru particulară din ţară, după decembrie 1989, a fost înfiinţată în iunie 1990 la Sfântu Gheorghe.
Redăm conţinutul scrisorii menţionate, reamintindu-ne de datoriile morale pe care le avem faţă de intelectualii români care au trudit pe ogorul culturii româneşti din Arcul Intracapatic, şi au trecut în eternitate.
„Stimate d-le Lăcătuşu, Am toată admiraţia, pentru împătimita dv. activitate, care slujeşte ideea evidentei perpetuări, de-a-lungul secolelor, a existenţei elementului românesc, în Covasna şi Harghita. Păstrez o amintire plăcută multor locuri şi oameni, cu care am făcut cunoştinţă timp de 11 ani, cât am locuit efectiv acolo şi, pot spune fără exagerare, că, doar atunci, sub presiunea din toate părţile a unor forţe obscure, cu pretenţii de stăpânire teritorială şi spirituală absolută, acolo, pentru prima dată în viaţa mea, am trăit şi simţit cu adevărat româneşte. În limita posibilităţilor omeneşti, am făcut cunoscută ţării, ca artist şi gazetar, condiţia traiului zilnic al românilor, într-o zonă zgâlţâită din ţâţânii istoriei, sub ochii placizi, indiferenţi ai autorităţilor româneşti, de dicolo de Carpaţi !
Domnule Lăcătuşu, În aşteptatul volum „Românii din Covasna şi Harghita”, care va apare sub oblăduirea spirituală a dv., s-a strecurat o greşeală, care s-ar cuveni reparată. Astfel, după ce îi menţionaţi pe toţi actorii care s-au perindat pe scena teatrului „Andrei Mureşanu”, ca angajaţi ai secţiei române, afirmaţi că Adrian Ancuţa, a înfiinţat prima trupă particulară din zonă (cf „Adevărul Harghitei”, miercuri 12 iunie 2002, suplimentul „ALETHEIA”). În realitate, prima trupă de teatru particulară din ţară cu sediul la Sfântu Gheorghe –Covasna, a fost înfiinţată la data de 6 iunie 1990, de către mine. Atunci, în 1990, într-o vreme extrem de tulbure sub terifianta ameninţare a extremiştilor maghiari (unii dintre actorii români, precum Zoie Albani, chiar ameninţaţi cu moartea !) am avut tăria să înfiinţez trupa „ARLECHIN”, care îşi propunea să valorifice elemente ale dramaturgiei istorice româneşti şi piese de divertisment. Primul text pe care am lucrat, împreună cu Camelia Ciobanu, Dan Turbatu şi Sebastian Comănici, a fost „FLORIN ŞI FLORICA” de Vasile Alecsandri, care aducea o boare din viaţa arhaică a tradiţiilor satului românesc. Tot pe atunci, am dat şi câteva spectacole de divertisment, angrenând pe actori ca Radu Cioroianu, Gabriela Gârloanţă, Dan Turbatu, Sebastian Comănici, într-o vreme în care secţia română nu mai avea nici un fel de activitate, fostul director Constantin Codrescu părăsind localitatea. Cu reprezentaţiile noastre am bucurat sătenii din Valea Mare, Ilieni, oraşul Covasna etc. Din păcate, entiziasmul nostru a fost repede reprimat de condiţiile financiare precare, lipsa mijloacelor tehnice specifice teatrului, dar şi „zelul” fostului director Dali Sandor, care nu ne-a mai lăsat să repetăm nici măcar în curtea teatrului, deşi în acea instituţie nu prea era activitate la acea oră ! Multe ar fi de spus despre condiţiile în care, după ce a intrat de câteva ori în agonie profundă, teatrul românesc, datorită unui adevărat miracol, a reuşit să supravieţuiască în Sfântu Gheorghe. Pentru continuitatea sa, un rol, chiar dacă modest, a avut şi trupa înfiinţată de mine. De aceea, poate că o boare de nemurire i s-ar cuveni şi ei, care, într-o vreme grea pentru românii din Covasna, a scrijelit cu unghia până la rană, în zidul istoriei adevărate !
P.S. Lucrez la volumul „Covasna între două lumi” o istorie a spiritualităţii româneşti din Covasna, între anii 1987-1999. Din păcate, din lipsa posibilităţilor materiale, nu-l pot edita. Dacă se pot găsi fondurile necesare şi tipografia potrivită, am putea lansa volumul în primăvare viitoare la Sfântu Gheorghe. Aştept un răspuns în acest sens de la dv. Bucureşti, 20 iunie 2002, Cu toate gândurile de bine ! Victor Ianculescu”
Sperăm că vom putea intra în posesia manuscrisului respectiv, şi vom reuşi editarea acestor pagini memorialistice referitoare la istoria recentă a românilor din judeţul Covasna , şi la convieţuirea lor cu concetăţenii maghiarii şi cei de alte etnii.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
