La 27 martie 2021, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES împlineşte 132 de ani de existenţă.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost cunoscută, de-a lungul existenţei sale, sub mai multe denumiri, şi anume: Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română (1889-1917), Agenţia Telegrafică Română „Orient-Radio” – RADOR (1921-1949), Agenţia Română de Presă – AGERPRES (1949-1989), Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (1990-2008) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (din 2008).
Prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” a fost înfiinţată la 15/27 martie 1889, cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română – „Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”. Documentele oficiale care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri, şi poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului „Politische Correspondenz”, Erich Schaffer.
Ministrul de Externe Petre P. Carp ceruse la 24 ianuarie/5 februarie 1889, „Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor” din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o ”odae mare în casele ce le ocupă” viitoarei agenţii telegrafice pentru a-şi începe activitatea. („Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989”, Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul „Agence Roumaine – Correspondence telegraphique nationale” şi semnată de primul său director, M. Brăneanu, prin care acesta îi cerea să intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: „Ieri am expediat prima telegramă”. Odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenţia şi-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.
Odată cu evacuarea guvernului României la Iaşi, la sfârşitul anului 1916, în condiţiile ofensivei germane, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris, că „Agenţia Română nu mai funcţionează”.
Prima agenţie naţională de presă modernă – „Orient-Radio RADOR” a fost fondată, la 16 iunie 1921, ca societate mixtă, potrivit lucrării „Agenţiile de presă din România 1889-1999” (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris şi avocatul Sebastian Şerbescu. Această iniţiativă a fost susţinută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989″ (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.
La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime „Orient Radio-RADOR”, devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.
„Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii ‘Orient-Radio’ (RADOR S.A.)” a fost votată în Senat la 3 martie şi în Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1926 şi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.
Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii Orient Radio. Aceasta şi-a schimbat denumirea în „RADOR – Agenţie de informaţii telegrafice”, iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989” (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul 217 din 20 mai 1949 se anunţa înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, numită pe scurt AGERPRES. Se preciza, totodată, că întregul patrimoniu RADOR devenea patrimoniul AGERPRES. Decretul a abrogat, totodată, legea privind funcţionarea RADOR.
La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înfiinţa Agenţia Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacţional al Agenţiei a fost realizat cu sprijinul Franţei şi PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenţiei France Press (AFP) şi LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenţiei.
În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la 15 aprilie şi, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.
De-a lungul timpului, AGERPRES a trecut prin diferite etape de dezvoltare şi momente cheie. La 17 septembrie 2013 a avut loc rebrandingul agenţiei, sub un nou slogan „AGERPRES – Actualizează lumea”, cu un nou site – www.agerpres.ro şi o nouă identitate vizuală. Agenţia a devenit şi mai vizibilă, implicându-se în diverse proiecte noi, participând şi organizând evenimente, lansând noi fluxuri şi secţiuni dedicate.
La 16 martie 2016, o parte din arhiva fotografică a AGERPRES, care cuprinde sute de mii de filme şi aproximativ 5.000 de plăci fotografice, din 1927 şi până în prezent, a fost prezentată în cadrul unui eveniment special, la Palatul Parlamentului. Pe tot parcursul anului, imagini de arhivă au fost expuse în cadrul unor evenimente la Bucureşti, Iaşi, Gura Humorului şi Chişinău.
AGERPRES a lansat, la 5 octombrie 2016, fluxul de ştiri în limba maghiară.
În noiembrie 2016, a fost prezentat în premieră, la sediul ONU din New York, documentarul video „Tărâmul dintre ape”, urmat de un alt documentar „Descoperă România cu Peter Hurley”, prezentat la Cinema Muzeul Ţăranului din Bucureşti, în zilele de 12 şi 13 decembrie. Ambele documentare au fost proiectate şi anul următor în cadrul unor festivaluri organizate atât în ţară cât şi în străinătate. Tot în 2017, Agenţia a lansat o aplicaţie de realitate augmentată – AGERPRES AR – care prezintă povestea din spatele fotografiilor.
În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Misiunea Permanentă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES au organizat, la sediul ONU din New York, expoziţia de fotografie „România: Evoluţie” (12-23 februarie). În cadrul evenimentului, a fost prezentat şi albumul realizat de AGERPRES „România: Evoluţie”, ediţie specială pentru Centenarul Marii Uniri, care conţine 100 de fotografii din România, grupate în trei capitole: Arhivă, Revoluţie, Evoluţie.
La 22 februarie 2018, a fost lansat documentarul video „Marea Unire – România, la 100 de ani”, special conceput pentru sărbătorirea Centenarului. La eveniment au fost prezenţi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, Alteţa Sa Regală Principesa Maria, membri ai Corpului Diplomatic, parteneri ai agenţiei, presa centrală, dar şi protagonişti ai documentarului. De-a lungul anului, documentarul video „Marea Unire – România, la 100 de ani” şi expoziţia de fotografie ”România: Evoluţie” au fost prezentate în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate.
În 2018, AGERPRES a primit Premiul pentru excelenţă în gestionarea drepturilor de autor şi pentru educarea cititorilor şi a clienţilor, la Gala Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe, la categoria Mass-Media (martie); Premiul Special pentru obiectivitate si profesionalism în reflectarea fenomenului economic, în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Topului Firmelor din Capitală (octombrie); Premiul pentru Promovarea Centenarului Marii Uniri în Ţară şi Străinătate la Gala Radar de Media 2018 (noiembrie 2018). În noiembrie 2019, Agenţia a câştigat cel de-al XV-lea Trofeu la secţiunea ”Agenţii de presă” acordat de organizatorii Târgului Gaudeamus Radio România, de la instituirea acestor premii, în 1997. La 23 ianuarie 2020, AGERPRES a primit Premiul Media pentru sprijinul în promovarea competiţiilor în cadrul Galei Atletismului Românesc 2019.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a primit la 25 iunie 2019, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta, statutul de Furnizor al Casei Regale a României.
Între proiectele editoriale lansate de AGERPRES în 2019 şi 2020, s-au aflat: „Revoluţie 30”, o prezentare a evenimentelor ce s-au petrecut pe parcursul anului 1989 în ţările europene, începând cu Polonia şi continuând cu Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia şi România (2019); campania de interes public #imunitateprinmiscare, cu scopul conştientizării importanţei sportului, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, organizată în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (noiembrie 2020).
Împlinirea în 2019 a 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 a prilejuit organizarea mai multor expoziţii, între care: „Revoluţia română. 30 de ani de libertate”, în cadrul manifestărilor de comemorare a 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 (Ateneul Român, decembrie 2019); „Aşa ne-am cucerit libertatea” (pasajul de la Universitate, decembrie 2019); expoziţie de fotografii de la evenimentele din Decembrie ’89, autor Sorin Lupşa, fotoreporter AGERPRES în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989, Palatul Şuţu; „30 de ani şi o zi – revoluţia tinerilor” (Muzeul Naţional Cotroceni, decembrie 2019); „Apertures of a Revolution. Fotografii din decembrie 1989”, organizată de Institutul Cultural Român din Londra (ICR) în parteneriat cu Ambasada României din Marea Britanie şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, la al cărei vernisaj a luat parte Alteţa Sa Regală prinţul Charles de Wales (decembrie 2019); „AGERPRES – Arhiva Fotografică dedicată comemorării a 30 de ani de la Revoluţia Română”, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României (Palatul Regal, decembrie 2019).
AGERPRES
* Explicaţie foto din deschidere: Evenimentul de lansare a Noului AGERPRES. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de profil din România, are o noua identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, precum şi un nou slogan, ”Actualizează lumea”.
