A crezut într-un vis alături de „echipa de oameni nebuni” ce i-a fost sprijin, și-anume acela de a deveni primarul orașului Întorsura Buzăului, și iată că visul a devenit realitate. După 21 de ani de în care a avut grijă de mica „familie” de la Casa Familială Întorsura, Centrul de Plasament al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna, primarul Raul Urdă, împreună cu viceprimarul Silviu Popica și consilierii celor 7 partide politice s-au pus pe treabă, de aproape 5 luni de zile, în folosul marii familii a întorsurenilor.
D-le primar, în mesajul pe care l-ați adresat întorsurenilor, la momentul câștigării alegerilor, pe lângă felicitările adresate „echipei de oameni nebuni care au crezut într-un vis”, ați precizat că „cei care am câștigat suntem noi, toți întorsurenii, cei care (…), indiferent de culoarea politică, va trebui să formăm o mare familie, pentru a îndrepta Întorsura.”
Am plecat în lupta asta dintr-o idee nebunească, de a nu mă plafona în ceea ce făceam la momentul respectiv. Se spune că un om dă randament într-un loc 7-8 ani pe un post. Sunt studii făcute, care spun că după 7-8 ani intervine o plafonare. Unii spun că intervine experiența. Nu. Eu consider că intervine plafonarea și am simțit-o pe pielea mea, pentru că după 21 de ani de activitate în cadrul DGASPC Covasna, Casa Familială Întorsura, Centrul de Plasament, simțeam că pot să fac mai mult, doream să fac mai mult pentru și simțeam că pot să fac mai mult pentru ideea de a dezvolta zona. Atunci, am dezvoltat, cu câțiva prieteni, această idee: am făcut o filială a unui partid, care nu exista, la Întorsura Buzăului, și am plecat la drum cu acest vis…
De a face ceva pentru marea familie a întorsurenilor…
Da, aceasta a fost ideea, iar ulterior, acel mesaj a fost transmis în semn de mulțumire pentru toți. Campania de la locale a fost o campanie specială, la Întorsura Buzăului: am fost 9 candidați pentru postul de primar. A fost o luptă foarte mare. Oamenii au fost dezbinați în foarte multe echipe, în foarte multe părți și simțeam, cumva, nevoia că trebuie să îi unesc, că trebuie să încep să lucrez la ideea aceasta de a uni oamenii, pentru că doar în momentul în care vor fi toți lângă mine și vom fi împreună, vom face ceva. Altfel, orice primar ar veni, nimeni nu ar face nimic dacă toți oamenii nu gândesc la fel și nu sunt uniți pentru un scop comun. Acum, dacă voi și reuși, asta rămâne de văzut, la final.
Ați încheiat mesajul la care m-am referit cu aceste cuvinte: „pentru a îndrepta Întorsura.” Ce ați constatat că trebuie îndreptat? Ce era greșit în Întorsura, din ceea ce ați văzut dumneavoastră?
Prin școală am făcut și management și marketing și am încercat să transmit celor câțiva oameni care au fost în jurul meu că vreau un slogan aparte, un slogan special, (…) și am încercat să-l găsim. Domnul Radu Matei, președintele PLUS Covasna, a venit cu această idee a sloganului „Îndreptăm Întorsura”. Întorsura Buzăului fiind deja „întoarsă” din denumirea orașului, sloganul „Îndreptăm Întorsura” clar se referea nu la a îndrepta cursul râului Buzău, ci de a îndrepta cursul orașului. Am considerat în acel moment și consider, în continuare, că fostul edil nu a avut o idee de dezvoltare generală a zonei, o viziune, o strategie de dezvoltare a zonei. Asta i-a lipsit.
Eu știu că a existat o strategie pentru perioada 2017-2020…
O strategie de dezvoltare a zonei a fost scrisă, dar a expirat în 2020 și suntem obligați să o refacem acum.(…). Încercăm să corectăm această viziune a edilului, de a încerca să dezvoltăm toate ramurile societății noastre: adică să ajutăm și cultura, să ajutăm și sportul și divertismentul și învățământul și partea socială, și aici au fost câteva capitole la care Întorsura a stat foarte prost. Mă refer la partea de divertisment, partea de tineri, partea de sport. S-a investit foarte mult în Întorsura, în ultimul timp, în canalizare, în drumuri, în infrastructură. Este drept, trebuie să fie făcute, trebuie să faci, în principal, fundația unei case, ca ulterior să poți clădi pe ea, dar, în paralel se putea face să supraviețuiască, nu să fie omorâte aceste ramuri. Aceasta a fost una dintre ideile la care ne refeream atunci când spuneam că încercăm să îndreptăm Întorsura.
„Fundația” poate fi constituită din tinerii din Întorsura care sunt dornici să se implice în viața cetății, și asta e foarte important.
Da, aici dorim să facem un centru de consultanță pentru tineri. Primăria, pe lângă Consiliul Local Întorsura, a făcut un parteneriat cu DJST Covasna, pentru a înființa la Întorsura un centru european. În țară există un singur centru european, la Timișoara. La inițiativa Direcției Județene de Sport și Tineret Covasna, Consiliul Local al orașului a aprobat, cu ceva timp în urmă, înființarea Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret (CCPT). Acest organism va avea, după cum îi spune numele, rol consultativ, iar din el vor putea face parte reprezentanți ai structurilor de tineret.
În ce privește învățământul liceal, știu că a fost nevoie să recurgeți la o strategie în ceea ce privește numărul de clase a IX-a de la cele două unități de învățământ, în viitorul an școlar, pentru „ a salva” Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu”.
Da, în Consiliul Local s-a hotărât ca „Eliade” să primească două clase și „Bălcescu”- trei clase. Dacă acest liceu, „Bălcescu” nu ar fi primit 3 clase, atunci nu mai fi avut 300 de copii și s-ar fi desființat ca personalitate juridică și trebuia comasat cu altă unitate de învățământ, și cel mai normal ar fi fost să se lipească cu „Eliade”.(…) Dacă „Bălcescu” nu ar mai avea personalitate juridică, ar trebui să se unească cu „Eliade” și atunci, clar, nivelul de la „Eliade” scade, și nu ne dorim acest lucru. Tocmai aceasta a fost și ideea prin care consilierii au votat ca doar două clase să primească „Eliade”, ținând cont că anul trecut au primit 4, și „Bălcescu” să primească 3. Sperăm să facem la „Bălcescu” și învățământ dual și să atragem copii.
Care firme ar intra în contract în acest învățământ dual?
Am avut deja o primă rundă de discuții cu cei de la SC Ager, cea care are brandul Unikat, care fac termopane, și mai este și SC Termic, din Sita, care face tot termopane, care vor susține o clasă de învățământ dual. Deci, vor susține financiar partea lor de contribuție pentru acest profil. Acum, doamna Geta Coman, când vine ARACIP, urmează să facă acreditarea pentru acest tip de învățământ dual – montator tâmplărie PVC.
Să trecem la investiții. Vorbind despre apă și canal, un alt fel de „fundație”a acestei „case” care se numește Întorsura Buzăului, nu putem să nu amintim despre proiectul de realizare a acestor lucrări semnat în luna iulie 2012, care, din păcate, nu este finalizat nici la această dată.
Așa este și, din păcate, avem o veste și mai proastă: va începe un proces, de fapt, vreo trei procese, dar unul cu o problematică mai dură, între OMS Cluj, firma care a făcut lucrarea, și GOSP-COM Sf. Gheorghe– cei care au accesat proiectul, unde parte vătămată vom fi noi. Pentru că în acest proces ei vor cere expertize judiciare pe lucrările făcute-– mi s-a spus din partea avocatului OMS, nu se mai poate interveni deloc pe acele rețele, adică noi nu putem nici măcar să terminăm aceste lucrări. Cât timp va fi în derulare acest proces, nu vom avea voie să intervenim pe aceste sectoare de rețele.
Reprezentanții GOSP-COM ce spun?
Cei de la GOSP-COM au o continuare a acestui proiect, au și finanțare pentru acest proiect. Ei au venit cu o cerere, către Primăria Întorsura, de a le da o autorizație de construire, într-o primă porțiune de vreo 600 de metri de canalizare. Proiectul GOSP-COM este într-o fază de 95% implementare fizică în teren. Funcțional, sau racordați la acest sistem de canalizare sunt cam 40% din oamenii din Întorsura. Ei mai au de făcut o porțiune de canalizare din centrul Întorsurii, până la strada Meșteșugarilor, și au venit la Primărie să le dau autorizație pentru această porțiune. Noi suntem într-o negociere cu ei în care trebuie să își recunoască, să își asume o anumită datorie pe care o au față de noi, mai veche, pentru refacerea unor porțiuni de trotuar și de rigolă care au fost distruse, refacere pe care trebuia să și-o asume firma OMS. GOSP-COM fiind beneficiara garanțiilor și ale reținerilor care au fost aplicate proiectului OMS, noi am solicitat, printr-o adresă, să își asume o sumă de vreo 372.000 de lei, către noi. Domnul Leca, fostul primar, actual consilier local, ne-a sprijinit în discuțiile cu cei de la GOSP-COM. Dacă nu aveam o colaborare bună cu dânsul, nu știam, și puteam să fi greșit în calculul respectivei sumei. După ce se termină acest protocol, le voi da și această autorizație de construire, ca să poată să mai facă o parte din acei 5% care sunt nefăcuți.
Dar, totuși, procesul vă încurcă, spuneți…
Da, se pare că dacă va începe procesul, așa cum a spus avocatul societății OMS Cluj, judecătorul le-a dat termen pentru o împăcare amiabilă, cum se face la orice proces – cei doi juriști și avocați s-au întâlnit și au spus că nu au fost mandatați pentru o împăcare amiabilă și atunci va începe procesul și, cu siguranță, cum am spus și mai devreme, parte vătămată vom fi noi, cetățenii din Întorsura, care iar va trebui să stăm, nu vom putea să facem trotuarele, nu vom putea să facem piste de bicicletă sau orice altă investiție…
O altă „ piatră de moară” ce atârnă de gâtul Primăriei Întorsura este cea a clădirii Casei de Cultură, neterminată de zeci de ani de zile.
Acea clădire este una destul de mare pentru noi, Primăria. Este o cheltuială în plus, pe care va trebui să ne-o asumăm. Nu știu dacă vom fi în stare să susținem cheltuiala întreținerii unei astfel de clădiri, noi, Primăria unui oraș micuț, cu bani puțini – din impozite și taxe se strâng bani puțini la bugetul local- și nu știm dacă vom fi în stare, ulterior, să întreținem această clădire. Este mai mare decât o școală. Este clar că încercăm să aducem în ea cât mai multe servicii ale orașului, pentru a o putea face rentabilă, din punct de vedere financiar vorbesc…
Care ar fi acele servicii?
Primăria Întorsura a depus proiect la PNDL II, care a fost respins chiar în timpul mandatului meu. În acel proiect au fost două componente: componenta A, care includea și o parte a secției Spitalului Întorsura Buzăului, secția de recuperare neuro-musculară,(…)și componenta B care includea renovarea efectivă a clădirii. Era un proiect mare, de vreo 5 milioane de euro. Din păcate, din cauza componentei A s-a respins proiectul.(…) Atunci, am venit cu o idee: să încercăm să redepunem proiectul doar pentru componenta B, adică doar pentru clădire, să facem o renovare a clădirii. În această clădire se dorește așa: să facem un centru de zi pentru victimele violenței domestice, pentru că sus la etaj se pot amenaja 13 garsoniere care pot fi folosite pentru mame – pentru că de obicei mamele sunt victimele violenței domestice – și câteva garsoniere pentru actori, cabine de schimb pentru actorii care vin pentru spectacole în sala mare de spectacole. E clar, principalul element al acestei clădiri este sala de spectacole, cu amfiteatru. Nu se poate modifica structura acesteia, trebuie să fie sală de spectacole acolo, altfel ne costă foarte mult modificarea acestei structuri a clădirii, structura de bază. Ne mai dorim să facem acolo un centru de zi pentru vârstnici, în care să se întâlnească, să fie chiar consiliați pe anumite domenii, cum ar fi cel juridic, cel de a-și întocmi dosarul de pensionare, în a fi consiliați în a obține anumite avantaje, anumite drepturi. Asta ar fi o variantă prin care să eficientizăm această clădire: să facem acolo și un centru pentru persoanele vârstnice, un centru pentru mamele defavorizate și pentru partea culturală, care să primeze.
Să înțeleg că redepuneți proiectul doar pe componenta B?
Da, încercăm să redepunem proiectul pe această componentă. Sperăm să obținem sprijin politic, pentru că suntem primar și viceprimar, amândoi cu reprezentanți în Guvern – PNL-USR- suntem împreună la guvernare și atunci sperăm să avem un mare avantaj. Întorsurenii au ales bine, din acest punct de vedere, și chiar și consilierii USR au votat vicele PNL, tocmai în ideea asta de a merge pe colaborare și de a încerca să găsim, împreună, soluții.
Știu că lipsa cadastrării imobilelor din Zona Întorsurii ridică mari probleme. Care mai e situația la momentul acesta?
Într-adevăr, cadastrarea este o problemă foarte mare a întorsurenilor, a zonei Buzaielor. A fost o lipsă de interes și din partea autorităților, dar și din partea locuitorilor. Dacă se dorea a face CF (carte funciară-n.red) pentru un anumit teren, se putea face. E drept că pe o cheltuială mai mare din partea omului, cu timp pierdut prin instanțe pentru acest proces, dar se putea face acest lucru.
Și cu Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OJCPI), pentru că erau niște bani europeni cu care se putea face cadastrarea…
Am avut deja discuții în acest sens, pentru o cadastrare generală a orașului, cu diverse firme care fac astfel de lucrări pentru alte localități din județ. Ce se întâmplă? Finanțarea OJCPI e cam de 120 de lei pe hectar.(…) În momentul în care este vorba de un oraș întreg, unde avem mii de gospodării, vă dați seama că acea firmă încasează câțiva lei pentru o gospodărie care are 2000 de metri pătrați, adică 24 de lei. Nicio firmă nu face o măsurătoare, o documentație, pentru 24 de lei. Cum este acest proces de cadastru general? Cum zice legea? Se face măsurătoare, firma înscrie măsurătoarea în cartea funciară, cu acordul vecinilor. Dacă toți vecinii sunt de acord cu acele limite, atunci se înscrie în cartea funciară în acel fel. Dacă timp de 3 ani de zile nu este tulburată posesia la cartea funciară, atunci devii proprietar cu acte în regulă. Deci, faptul că nu se rezolvă problema imediat, ci doar într-un an de zile cât durează măsurătoarea, plus 3 ani cât trebuie să stea în netulburare de posesie, tot durează vreo 4 ani de zile și oamenii sunt un pic sceptici, pentru că tot nu li se rezolvă problema acum, ci doar după vreo 4 ani de zile. Dar cum se stă de zeci, sute de ani fără a avea acte pe aceste terenuri, ar putea să înțeleagă și să mai stea încă 4 ani, și atunci ar putea deveni proprietari de drept.
Știu că specialiștii OCPI fac și ședințe în anumite UAT, ca să le explice oamenilor…
Am avut o discuție cu domnul Felician Ursache, în sensul acesta, a promis că vine și la Întorsura Buzăului și vom face o ședință publică, un live pe Facebook, o conferință online, în contextul epidemiologic actual care nu ne permite prea multe, în care să explicăm oamenilor avantajele unei astfel de cadastrări: adică, în primul rând, crește valoarea de piață a terenului, deci, cetățeanul trebuie să înțeleagă că valoarea acelui teren se poate și dubla, în unele cazuri, când ai CF.
Să vorbim și despre colectare selectivă. Aveți aici o societate de salubritate care a început să facă treabă.
Am avut o ședință la finalul anului trecut, ședința Asociației de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) din care fac parte toți primarii din zonă, și-am hotărât să dăm dreptul firmei să își achiziționeze o nouă mașină pentru transport, salubritate. Am aprobat cererea lor de a-și achiziționa o nouă mașină pentru transport, care va avea două compartimente pentru colectare, pentru ca în aceeași zi să colecteze și reciclabilul și menajerul, deoarece până acum se mergea într-o zi cu o mașină pentru unul și în altă zi, pentru altul. De asemenea, atunci s-a decis ca fiecare primărie să mai cumpere din fonduri proprii încă un container, pentru a da tuturor locuitorilor de la casă, al doilea container, care să fie pentru deșeuri reciclabile, deoarece acum se dau doar niște saci pentru acestea, din partea societății. Facem un efort mai mare, cumpărăm aceste containere, dar, ulterior, recuperăm prin faptul că nu mai dăm acești saci în fiecare zi, ci dăm al doilea container în care să fie depozitate, separat, deșeurile reciclabile. E o cheltuială a fiecărei dintre primării, dar sperăm să ne ajute la creșterea cuantumului de deșeu reciclabil depus.
Noi am am plătit la Fondul de Mediu, pe an, 25.000 de lei, pentru că nu am atins această cotă care a fost propusă, de 50%. Întorsurenii au fost penalizați pentru că nu am depus selectiv. Pentru fiecare tonă de deșeu menajer depusă pe groapa de la Leț se plătește 50 de lei taxa la Fondul de Mediu. Cu cât aceste cantități sunt mai mici, cu atât se reduce această taxă la Mediu, și Primăria face o substanțială economie. Încercăm să facem lucrul acesta, a fost ideea celor de la salubritate și noi am agreat-o, toți primarii din ADI. Este clar: întorsureanul să fie conștient că din deșeul reciclabil obținem profit, firma de salubritate obține profit, iar pentru deșeul menajer, se plătește. Firma care duce în fiecare zi gunoiul menajer la groapă plătește 216-220 lei pentru fiecare tonă de deșeu depusă acolo. Adică, sunt niște sume pe care întorsureanul le plătește, automat. S-a aprobat în aceeași ședință din 29 decembrie să refacem toate insulele de colectare din zona blocurilor – cu panouri solare, cu acces cu cartelă la interfon, cameră video pentru filmat. Deja s-a hotărât lucrul ăsta în Consiliul ADI și vom schimba aceste șase insule dintre blocuri, în cursul anului.
La finalul discuției noastre, ce mesaj doriți să transmiteți locuitorilor orașului Întorsura Buzăului?
Să aibă încredere în mine, să aibă încredere în noi: în primar și în viceprimar. Suntem la început. În aceste câteva luni am învățat ce înseamnă administrație, nu ne-am grăbit în a lua niște măsuri drastice și dure pe care ulterior să le regretăm, însemnând să reorganizăm Primăria, lucrăm la acest lucru. Fostul primar a schimbat organigrama în septembrie, a făcut ceva modificări în organigramă și, conform legii, nu avem voie să modificăm decât peste 6 luni. Le-am spus angajaților din Primărie că sunt sub lupă, toți, și în aceste 6 luni de zile vrem să aducem modificări în ceea ce privește structura organigramei. Vom fi, la Întorsura, pionieri la nivel de țară în a digitaliza Primăria. Am avut întâlniri, deja, cu firmele care se ocupă de softurile pe Primării, să avem același soft la toate departamentele Primăriei și vom face, la Întorsura, ghișeu unic, birou unic. Ne dorim ca cetățeanul să vină într-un singur loc, și un singur om cu care interacționează în fața unui birou, să rezolve orice problemă. Lucrăm la această idee, deja, am analizat fiecare soft al fiecărui birou în parte, am avut o videoconferință cu toți directorii din Primărie și cu firma care ne furnizează, pentru două birouri, softul actual, și dorim să continuăm cu ei și să avem la toate birourile același soft. Acesta este primul pas ca acel funcționar dintr-un loc să aibă acces la orice calculator al departamentului nostru și să poată să elibereze o adeverință și de la Agricol, și de la Impozite și taxe; cum e normal.
Îi rog pe întorsureni să aibă răbdare, să aibă încredere în noi. Nu aruncăm banii publici, suntem foarte atenți la fiecare leuț cheltuit, așa cum mi-am drămuit și banii personali, banii Primăriei îi gestionăm cu și mai mare atenție și responsabilitate și să investim doar acolo unde trebuie. Vom încerca, în viitor, să prioritizăm, să vedem care sunt investițiile principale și urgente și ulterior să se vadă și rezultatele muncii noastre. Suntem în faza în care analizăm și încercăm să schimbăm principii!
Eu vă doresc succes Dvs, precum și întreagii echipe a Primăriei, pentru a reuși să faceți multe lucruri folositoare pentru marea familie a întorsurenilor, împreună cu membrii acesteia!
Maria Crețu-Graur