În popor se spune că dacă plouă sau ninge chiar înainte de Buna Vestire – eveniment numit și Ziua cucului – va fi semn bun pentru următoarea recoltă. Penultima ninsoare a fost firavă, trecând neobservată așa-numita „Zăpadă a mieilor”. De fapt întrega iarnă nu ne-a pus probleme. Nu și agriculturii, seceta fiind inamicul cel mai mare.
Ei bine, abia am trecut de Echinocțiul de primăvară, când se consideră că și din punct de vedere astronomic a sosit cel mai frumos anotimp, că brusc vremea s-a burzuluit și timp de trei-patru zile am avut și încă vom avea parte o de mini-iarnă adevărată.
Meteorologii prognozează că până pe joi, 26 martie 2020, va fi deosebit de rece pentru această perioadă a anului și se vor înregistra valori termice maxime de plus două-trei grade ziua, respectiv minime de minus șase – minus patru grade, în medie. După data de 27 martie vremea se va reîncălzi, astfel încât până pe 5 aprilie vor fi pe timpul zilei temperaturi maxime de plus 12-14 grade Celsius, iar noaptea minimele pot scădea până la plus două-trei grade, dar fără variații semnificative.
Precipitațiile sub formă de lapoviță, ninsoare, ploaie pot fi prezente până joi, fiind în anumite zone mai însemnate cantitativ, pentru care în intervalul cuprins între 28 martie și 5 aprilie să se înregistreze ploi, în general slabe.
Nici judeţul Covasna n-a scăpat de ninsori în acest început de săptămână, „Zăpada cucilor” fiind prezentă mai consistent în zonele înalt de, la Oituz, Comandău, dar şi în Ţara Buzaielor. Ca atare, localnicii au apelat din nou la hainele groase de care credeau că au scăpat, fiind dornici de căldură şi iarbă verde. Chit că pandemia de Coronavirus ne-a tăiat tuturor posibilitatea de a ieși în natură…
Revenind la tema articolului, să spunem că bătrânii satelor ştiu că iarna nu se lasă dusă cu una, cu două, chiar dacă a fost blândă. Răbufnirile de genul „Zăpadă mieilor” și a „cucilor” se înregistrează mai în fiecare an, fiind prezente și în folclor. Au fost și primăveri cu situații excepționale, când a nins și în luna… mai. În atari situații nici nu știu cum să o numim acel episode extrem: „Zăpada florilor”???
În calendarul bisericesc miercuri, 25 martie, este consemnată o Mare Sărbătoare religioasă – Buna Vestire – cunoscută şi ca „Ziua Cucului”, mica pasăre ocupând un loc central în tradiţia satelor româneşti, ea anunţând sosirea efectivă a primăverii. Primul sau cântec din an are loc, de obicei, la Buna Vestire.
Tradiționalele datini populare Mărţişorul, Zilele Babei Dochia, Moşii, Mucenicii, precum şi Echinocţiul de Primăvară au reprezentat prilejuri pentru derularea unor ritualuri străvechi, mai ales de fertilitate și noroc. În unele sate, precum Păpăuţi și Băcel, fetele au pus grâu la încolţit în blide, invocând ploile şi rodul bogat. Dacă boabele vor încolţi şi vor lăsa să iasă spre lumină firişoarele de grâu verde, holdele vor fi mănoase.
După Buna Vestire porneşte viguros întreg ciclul existenţei, lumea satului făcând interesante observații meteorologice. Dacă în martie bat vânturi, atunci luna mai va fi frumoasă. În caz că plouă, tună și fulgeră, se așteaptă ca anul să fie mănos. Dacă „Zăpada cucilor” ține prea mult și temperaturile scad prea atare vor fi probleme cu pomii deja înfloriți. Dacă în martie plouă din belșug, atunci toamna va fi și ea una ploioasă.
Pe vremuri când iarna nu se dădea dusă așa repede exista obiceiul în mediul rural ca tinerii și copiii să bată ritualic pământul cu beţe sau ciomege, pentru a alunga omătul și temperaturile joase, zicând: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi prin bătătură” (…)
Un obicei ce s-a păstrat încă de pe vremea dacilor se referă la aprinderea focurilor pe câmpuri și dealuri, pentru a alunga iarna şi a aduce mai repede natura la viață, invocând venirea mai repede a sezonului cald. Într-un cuvânt – a primăverii. Se credea că focurile ritualice şi rugăciunile ajută la depăşirea momentelor grele, înclinând favorabil echilibrul cosmic dintre lumină şi căldură, față de întuneric și frig.
În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se taie fagurii de miere spre a fi utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă pe care le-am amintit alcătuiesc un străvechi început de An agrar, cu obiceiuri, datini și superstiții pitorești.Tradiția populară are, de asemenea, multe preziceri pentru această lună a anului.
000
…Aşadar, „Zăpada cucilor” reprezintă ca și mai…tânăra „Zăpadă a mieilor” episoade obișnuite în derularea ciclului anotimpurilor, fiind neplăcute pentru cei friguroși, care nu iubesc iarna. Consolarea vine însă repede, cele câteva zile mohorâte cu ninsori și temperaturi coborâte fiind date rapid uitării, frumoasa primăvară instaurându-se apoi pe deplin, făcându-ne să trecem cumva peste urgia ce s-a abătut recent asupra Omenirii.
Dumnezeu să ne întărească și ocrotească!
Horia C.Deliu
