Deşi este o vreme de toamnă timpurie, nu de mijloc de „Brumar”, calendarul ne arată implacabil că ne apropiem încet, încet de finalul anului. Aşa se face că la mijlocul acestei săptămâni, mai precis din 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului, care ţine şase săptămâni: din 15 noiembrie până pe 24 decembrie, fiind cel mai lung din an. Transmis din generaţie în generaţie, acest obicei a devenit parte integrantă a vieţii creştinului practicant. Din punct de vedere al alimentaţiei este un interval de penitenţă mai uşor faţă de cel al Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte. Abia după aceste 40 de zile de abstinență şi rugăciune, creştinii se pot bucura din plin de Sărbătoarea Naşterii Domnului.
Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, asa cum este cunoscut de către credincioși, trebuie ținut cu strictețe, prin intermediul său Dumnezeu oferind putința curățarii trupești și sufletești. Acesată perioadă specială durează 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie, Lăsându-se Sec în ziua de Sf. Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, Postul debutează încă din seara zilei de 14 noiembrie.
Hotararea ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol ce a avut loc în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim că înainte de acest congres religios, creștinii posteau în mod diferit, unii numai sapte zile, iar altii șase săptămâni.
Azi are loc Lăsatul Secului
Astă-seară, pe 14 noiembrie 2019, are loc o sărbătoare ce marchează ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”, aşa-numita în popor – în funcție de regiunea geografică – Lasatul (sau Lăsata) Secului, înainte de a începe unul dintre cele patru mari intervale de rugăciune şi penitenţă rânduite de Biserica Ortodoxă. Este vorba de Posturile Nașterii Domnului, Sfintelor Paști, Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ca şi Postul Adormirii Maicii Domnului.
Membrii familiei, prietenii apropiaţi vor avea parte diseară de o masă îmbelşugată înainte de a lăsa la o parte vreme de 40 de zile o serie de obiceiuri lumeşti, punând accent pe abținere, pe dedicare către credință, pe reculegere şi purificare sufletească. Gospodinele prepară de la Lăsata Secului bucate gustoase, fripturi de toate felurile, plăcinte delicioase cu brânză, alte bunătăți, udate cu tărie, bere şi vin. În lumea satului circulă o zicală conform căreia dacă pieptul găinii fripte de pe masă este gras, iarna va fi geroasă, în vreme ce pieptul slab vesteşte un sezon hibernal mai blând.
După cum am aflat dela bătrâni umblând ani de zile prin localitățile românești ale județului Covasna, momentul Lăsatului Secului de Crăciun era precedat pe vremuri de o serbare nocturnă şi de anumite ritualuri de purificare. Sătenii mai superstiţioşi alungau duhurile malefice prin producerea unor zgomote puternice, iar femeile ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Se încerca, de asemenea, „îmbunarea” vrăbiilor, dându-li-se să ciugulească resturi rămase de la masa copioasă de astăzi, ca să nu mănânce recolta viitoare.
La Hăghig, Ariuşd, Păpuţi, Voineşti, dar şi în alte aşezări rurale covăsnene unde trăiesc creştini ortodocşi, este şi acum obiceiul întoarcerii vaselor din casă cu faţa în jos, ne-a relatat sexagenarul Ion Aitean, din satul Iarăş – un bun cunoscător al datinilor şi obiceiurilor populare româneşti. „Se procedează astfel pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele. În trecut se executau şi alte practici magice pentru aflarea ursitei ori preziceri despre vreme şi soarta recoltelor viitoare”, a ţinut să mai adauge interlocutorul nostru.
În unele sate se practica un alt obicei vechi, cel al aprinderii flăcărilor purificatoare. Conform tradiţiei din moşi-strămoşi, pe înserat se fac focuri pe dealuri, sătenii considerând că în acest mod purifică spiritual comunitatea respectivă, alungându-se răul. Mai mult, se crede ca prin săvârşirea acestui ritual se asigură şi perpetuarea vieţii.
Superstiţia spune că dacă fetele bătrâne reuşesc să ţină post negru de Lăsatul Secului, se vor mărita în anul următor. Resturile și firmiturile de la masa festivă de astăzi nu se aruncă decât înspre Răsărit, pentru a nu se împrăștia belșugul. Nu se coase, nu se toarce, nu se țese, nu se fac treburi casnice, căci altminteri casa poate fi lovită de rele, de boli și distrugeri. Nu se dă nimic cu împrumut, se fac pomeni cu turte din mălai, pentru morți şi vii.
Post al Bucuriei
Începând de mâine, 15 noiembrie 2019, credincioşii vor parcurge lungul Post al Crăciunului, considerat în popor un Post al Bucuriei, deoarece se referă la Nașterea Domnului. Din punct de vedere al alimentaţiei reprezintă un interval mai uşor de parcurs faţă de cel al Paştelui, având mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Abia după aceste 40 de zile de reţineri alimentare, curăţenie sufletescă şi rugăciune, creştinii se vor putea bucura din plin de Naşterea Domnului.
Va fi o perioadă de penitenţă şi reculegere spirituală ce aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui interval de penitență autoimpusă ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. Motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine, Postul Crăciunulu se încheie pe 24 decembrie.
În conformitate cu tradiţia creştină noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma unele alimente de origine animală, pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o prescripţie de natură confesională, susțin clericii.
Dezlegări
Pe perioada Postului Crăciunului există dezlegare la peşte în zilele de sâmbata şi duminica. În tipicul Sfântului Sava se menţionează că în zilele de luni, miercuri şi vineri credincioşii trebuie să consume bucate preparate fără untdelemn şi să nu bea vin.
Sunt de reţinut, totuşi, câteva excepţii: dacă în aceste zile se face pomenirea unui sfânt cunoscut se dau dezlegări: în 16 noiembrie (de ziua Sf. Apostol şi Evanghelist Matei), 30 noiembrie (de Sf. Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sf. Prooroc Daniel) şi 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul).
Dacă aceste zile vor cădea marţea sau joia, credincioșii au voie să mănâce pește, iar dacă vor fi lunea, miercurea sau vinerea se dă dezlegare numai la untdelemn şi vin.
Obiceiuri populare
Conform obiceiurilor populare legate de la abţinerea consumării bucatelor „de dulce” şi abstinenţă faţă de alte placeri lumeşti, Biserica propune în acest interval şi o curăţenie spirituală, un program liturgic adecvat. Un loc special, mai cu seamă în zonele rurale, dar şi la oraşe, îl ocupă colindele tradiţionale şi alte devoţiuni specifice acestei perioade.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (pe 24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este una de Post aspru: se ajunează până după-amiază, când se mănâncă doar grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
Abia după aceste 40 de zile de Post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului în Ziua Sfântă de pe 25 decembrie.
Motive pentru care merită să postim
Pentru persoanele mai plinuţe, nu mai vorbim de supraponderali, intervalul următor reprezintă o ocazie perfectă pentru slăbit şi refacere. Dar şi de eliminare a toxinelor, a unor substanţe ce ne împovărează fiinţa. Atunci când este realizat cu inteligenţă, Postul redă apetitul, restabileşte asimilaţia şi determină scăderea în greutate.
Să nu uităm că punctele slabe ale organismului vor fi purificate şi întărite. Un mare număr de afecţiuni pot fi ameliorate şi chiar complet vindecate prin Post și Credință, această perioadă de abstinenţă severă devinind cea mai ieftină, accesibilă şi profundă modalitate de vindecare.
Postul poate fi ţinut de către oricine, cu condiţia să fie adaptat necesităţilor şi disponibilităţilor individuale.
Stimați credincioși, vă dorim un Post ușor și plin de folos!
Horia C. Deliu
