Ca și în anii trecuți prestigioasa instituție de cultură care este Opera brașoveană întâmpină cum se cuvine apropiatele Sărbători Pascale. Evenimentul central îl reprezintă Concertul vocal–simfonic „Stabat Mater” de G.B. Pergolesi programat pentru seara de sâmbătă, 20 aprilie 2019.
Manifestarea este organizată în colaborare cu Agenția Metropolitană Brașov sub patronajul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Primăriei Brașov în cadrul Festivalului sacru „Gloria Domini” ce precede Sfintele Paști .
Concertul vocal–simfonic „Stabat Mater” de G.B. Pergolesi
În apropierea Sărbătorilor Pascale, Opera Brașov oferă numerosului și selectului său public o surpriză muzicală. După cum ne-a informat pianistul Ovidiu Lucian Mezei, directorul instituției, este vorba de celebrul Concert vocal-simfonic intitulat „Stabat Mater” („Stătea Maica îndurerată”) de Pergolesi, care va fi prezentat la sediu în data de 20 aprilie 2019, de la ora 18.30. Interpretează cunoscutele și apreciatele prim-soliste, ambele căștigătoare a numeroase premii naționale și internaționale – soprana Cristina Radu (doctor în muzică, autoare a unor cărți de specialitate, cadru didactic la Universitatea „Transilvania”), precum și mezzosoprana Carmen Topciu (apreciată și de publicul italian, evoluând cu succes în spectacole precum cele ale „Circuitului Lombard” din oraşele Pavia, Brescia, Como şi Cremona, plus teatrele „Coccia di Novara” şi „Alighieri di Ravenna” ș.a.m.d).
Își dă, de asemenea, concursul prestigioasa Orchestră a Operei, dirijată de Mircea Holiartoc.
„Stabat Mater” reprezintă memorabila creație a compozitorului italian Giovanni Battista Pergolesi (1711-1736), descendent al unei familii stabilite în provincia Pergola, de la care și-a luat și numele. Avem de-a face cu o minunată compoziție, reprezentând una dintre cele mai cântate lucrări cu caracter religios, elogiată încă de la debut și cântată de atunci de mulți interpreți, cunoscând – ca orice capodoperă – felurite abordări, nu doar din domeniul muzicii clasice, ci și a altor genuri. La numai 26 de ani, Pergolesi, un talentat violonist, organist și compozitor, se îmbolnăvește de una dintre maladiile care făceau ravagii în acele vremuri (tuberculoza pulmonară) și intuind apropiatul sfârșit se retrage la o mănăstire a capucinilor. Acolo va compune cu numai câteva săptămâni înainte de a părăsi această lume messa „Stabat Mater”, care a cunoscut imediat un succes deosebit, fiind printre compozițiile sacre intrate definitiv în Pantheonul creației universale. Compozitorul aflat în floarea vârstei trece la cele veșnice pe data de 16 martie 1736.
Versurile compoziției sunt canonice, prezentând durera fără margini a Maicii Domnului ce îndurerată își plânge Fiul.
„Stătea Maica îndurerată”
Lucrarea lui Pergolesi „Stabat Mater” este împărțită în 12 capitole, fiecare denumit după începutul textului: 1. „Stabat Mater dolorosa” 2. „Cujus animam gementem” 3. „O quam tristis et afflicta” 4. „Quae moerebat et dolebat” 5. „Quis est homo” –„Pro peccatis suae gentis…” 6. „Vidit suum dulcem natum” 7. „Eja mater fons amoris” 8. „Fac ut ardeat cor meum” 9.„Sancta mater, istud agas” 10.„Fac ut portem Christi mortem”11.„Inflammatus et accensus” 12. „Quando corpus morietur” – „Amen…”
Dar iată și traducerea: „Stătea Maica îndurerată/ lângă cruce înlăcrimată/ pe când Fiul suferea.// Inima-i adânc rănită,/ sfâşiată, chinuită/ o pătrunse sabia.// Vai, ce tristă şi mâhnită/ fu acea Neprihănită,/ Născătoarea lui Hristos!// Maică Sfântă, ce mâhnire/ când vedeai în chinuire/ pe-al tău Fiu prea glorios.// Cine nu ar plânge oare/ când pe Sfânta Născătoare/ ar vedea-o-n chinul greu?// Să nu simţi compătimire/ lângă Maica-n grea mâhnire/ suferind cu Fiul său?// Pentru-a’ lumii mari păcate,/ Fiul ei e dat la moarte/ şi sub bice sfâşiat.// Vede-n chinuri cum se frânge,/ cum îşi varsă al său sânge,/ până sufletul şi-a dat.// Mamă plină de iubire,/ dă-mi şi mie-a ta simţire,/ cu-al tău chin să plâng şi eu.// Inima-mi în veci să ardă/ de iubirea cea mai caldă/ către Omul-Dumnezeu.// Mamă, tu mă-nvredniceşte,/ rănile-mi întipăreşte/ ale Celui Răstignit.// Eu l-am osândit la moarte/ şi de chinuri să n-am parte,/ când pe cruce-l văd rănit? //Vreau să plâng şi eu cu tine,/ cât trăiesc să fie-n mine/ Răstignitul, cu-al său chin.// Sufletu-mi te însoţeşte/ şi cu tine el doreşte/ să împartă-al tău suspin.// Tu, Fecioară-ntre fecioare,/ mă primeşte-ndurătoare,/ să plâng chinul tău nespus.// Mamă, dă-mi izvor de lacrimi,/ ca să plâng aceste patimi,/ răni şi moarte-a lui Iisus.// Rănile-I să mă rănească,/ sângele-I să mă-ncălzească,// Crucea Lui să o sărut.// Iar când moartea stă la pândă,/ Maică, scapă-mă de-osândă,/ nu lăsa să fiu pierdut.// Doamne-n ceasul agoniei,/ dă-mi prin rugile Mariei/ laurii Victoriei.// Iar când trupu-mi va fi rece,/ fă ca sufletu-mi să plece/ spre cereasca Glorie -Amin”.
Aceste versuri pline de tragism i-au inspirat ulterior și pe alți compozitori, însă nici unul nu a izbutit o creație la fel de notabilă, versiunea lui Giovanni Battista Pergolesi pe lângă valoarea sa intrinsecă. stârnind emoție deoarece a fost percepută ca un testament muzical al unui tânăr creator de geniu.
Alte variante
După cum ne preciza colaboratoarea noastră Cecilia Toma, P.R. al Operei Brașov, mulți succesori a lui Pergolesi i-au adaptat lucrarea, printre care Giovanni Paisiello, care a extins acompaniamentul orchestral sau Joseph Eybler, care a adăugat un cor spre a înlocui unele dintre duete. Să amintim și de coloana sonora a unor filme precum „Amadeus” de Milos Forman și „Oglinda” de Andrei Tarkovsky, care au integrat fragmente din celebra lucrare. De-a lungul timpului, numeroși oameni de cultură și-au arătat aprecierea pentru „Stabat Mater”. De pildă, Jean-Jacques Rousseau a lăudat momentele de deschidere ca fiind „duetul emoționant, perfect realizat de pana unui compozitor”. „Stabat Mater” zugrăvește muzical emoționantele momente după răstignirea Mântuitorului pe cruce, subiectul central al lucrării fiind contemplația durerii Maicii sale, a cărei inimă a fost străpunsă de durere.
Festivalul „Gloria Domini” 2019
Evenimentul la care ne referim are loc în cadrul Festivalului „Gloria Domini” 2019, organizat de Agenția Metropolitană Brașov sub patronajul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Primăriei locale. Manifestarea își propune să promoveze valorile, principiile și tradițiile religioase, culturale și de patrimoniu ale tuturor comunităților confesionale și etnice, precum și monumentele și obiectivele culturale specifice Țării Bârsei. Fie că vorbim de populația ortodoxă, catolică, romano-catolică, reformată sau luterană, de comunitatea de evrei sau de comunitatea grecească, acestea demonstrează prin păstrarea și promovarea tradițiilor specifice faptul că românii, maghiarii, sașii, grecii sau alte comunități conlocuitoare sunt un exemplu viu de solidaritate, toleranță și bună comuniune.
Începând de astăzi „Recitalul de la ora 5” se va desfășura temporar într-o nouă locație
Opera Brașov și Muzeul „Casa Mureșenilor” vă invită miercuri, 17 aprilie 2019, de la ora 17.00, în Foaierul Operei Brașov, la „Recitalul de la ora 5”, care în mod obișnuit avea loc săptămânal la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Piața Sfatului a bătrânului burg transilvănean. Numai că la sediul amintit au început lucrări de renovare, așa încât pentru o perioadă cunoscutele și apreciatele serate muzicale se vor desfășura în Foaierul Operei.
Astăzi, programul de…„debut” se intitulează „Pe drumul iubirii…„ fiind susținut de sopranele Ioana Mărgărit, Nicoleta Chirilă și Mădălina Bourceanu, mezzosoprana Gabriela Hazarian. Acompaniază pianista Sena Ducariu. Va face ca de obicei oficiile de prezentare, actrița și poeta Nora Vlad.
Biletele se pot procura înaintea spectacolului de la casa Operei.
„Școala Altfel”
În cadrul actualei săptămâni, când elevii din învățământul preuniversitar beneficiază de programul „Școala Altfel”, datorită cererii mari venite din partea publicului tânăr, Opera Brașov programează trei reprezentații consecutive cu titlul „Frumoasa din Pădurea Adormită”, de la ora 11.00 la sediu, în zilele de 16, 17 și 18 aprilie 2019. Muzica spectacolului este compusă de îndrăgitul făurar de șlagăre Marius Țeicu, iar scenariul îi aparține regretatei scriitoare Silvia Kerim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Attila Török. Scenografia: Șerban Iuca. Coregrafia: Nermina Damian.
Vor fi nu mai puțin de trei distribuții în trei… zile succesive, pentru a le oferi tinerilor spectatori posibilitatea de a admira cât mai mulți interpreți: în 16 aprilie 2019 vor performa Mariana Tomescu, Andromeda Nemeș, Nicoleta Chirilă, Asineta Răducan, Cristina Roșu, Alina Ichim, Sonia Hazarian, Ștefan Schuller (debut), Mugurel Oancea, Cristian Dicu. Distribuția din 17 aprilie a.c. îi are pe afiș pe Mariana Tomescu, Corina Klein, Simona Manole, Lăcrămioara Schuller, Cristina Roșu, Anca Panait, Sonia Hazarian, Ștefan Schuller, Bogdan Mirică, Cristian Dicu, iar în 18 aprilie a.c. cântă Mariana Tomescu, Andromeda Nemeș, Simona Manole, Lăcrămioara Schuller, Cristina Roșu, Anca Panait, Rodica Iuga, Ștefan Schuller, Bogdan Mirică, Marius Tămășanu.
La toate cele trei spectacole își dă concursul Baletul Operei Brașov.
O nouă ediție de poveste în cadrul „Salonului Muzical al Operei”
Luna aprilie se încheie cu încă o ediție a „Salonului Muzical al Operei”, care se va desfășura vineri, 26 aprilie 2019, de la ora 17.00, în elegantul Foaier al instituției. Cu acest prilej pot fi urmăriți… de aproape câțiva dingtre cei mai îndrăgiți soliști: sopranele Anda Pop, Cristina Radu, Simona Manole, mezzosoprana Carmen Topciu, tenorii Liviu Iftene și Mihai Irimia, baritorii Lorand Cristian și Alexandru Aghenie. Actrița Nora Vlad va prezenta evenimentul, iar pianista Simona Patriche va acompania la pian. Își dau concursul, de asemenea, câțiva instrumentiști din Orchestra Operei Brașov.
Biletele se vând la sediul Operei din Brașov, str. Bisericii Române nr. 51.Program: luni – vineri 10.00- 17.00 şi cu o oră înainte de începerea spectacolului (în cazul în care…mai rămân bilete disponibile).
Sărbători Fericite !
Acesta fiind ultimul articol înainte de Paşti referitor la spectacolele programate de Opera Brașov, menționăm în final rugămintea conducerii reputatei instituţii culturale din municipiul de sub Tâmpa, respectiv a managerului Ovidiu Lucian Mezei, care a transmis prin intermediul nostru spectatorilor din judeţul Covasna – mulți dintre ei prieteni statornici ai spectacolelor lirice – cele mai calde urări de Sfintele Paști, dorindu-le tuturor Sărbători Fericite!
Horia C. Deliu
