Postul Paștelui 2019 începe astăzi şi se încheie în dimineaţa zilei de duminică 28 aprilie, după Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru dintre perioadele de austeritate și rugăciune stabilite de Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare. El aminteşte de Postul celor 40 de zile ţinute de Iisus înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească Botezul în noaptea Învierii.
Paștele Catolic se sărbătorește anul acesta cu o săptămînă înainte (pe 21 aprilie) față de cel Ortodox (28 aprilie)
Acum doi ani, Paștele Catolic și cel Ortodox au picat în aceeași zi. În 2019, însă, este o săptămână distanță între ele. Se pune întrebarea de ce sunt, totuși, date diferite? Calcularea zilei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă (Echinocțiul de Primăvară), iar altul cu dată schimbătoare (Luna plină). Acesta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la Echinocțiul de Primăvară după Calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după Calendarul iulian, pe stil vechi.
„Quadragesima”
Postul cel Mare marchează pentru credincioși o perioadă lungă și aspră de existență, un interval cu o mare încărcătură spirituală, cu multe opreliști legate de existența lumească de zi cu zi. Va fi o perioadă în care închinătorii trebuie să dea dovadă de cumpătare şi smerenie, să țină un regim alimentar strict și să se împace cu sine şi ceilalţi, respectând în felul acesta obiceiurile înaintaşilor.
Perioada îndelungată de curăţire spirituală şi trupească numită Postul Mare sau Al patruzecimii („Quadragesima”) se termină în Noaptea Învierii. Resticţiile alimementare sunt severe, existând numai două zile când este permis să se consume peşte: de Buna Vestire ( în 25 martie) şi de Florii (pe 21 aprilie 2019).
Şi chiar dacă trăim o viaţă modernă, trepidantă, cu multe solicitări şi provocări, iar mulți dintre semeni trec tot mai rar pe la biserică, este bine să luăm aminte că măcar în acest interval din an atât trupul, dar mai cu seamă sufletul să se purifice, să fie pregătite pentru Marea Sărbătoare Pascală.
Datină interesantă
Conform tradiţiilor la care ne raportăm în cadrul rubricii de față, precizăm că prima zi a Postului Paștelui se mai numeşte şi „Ziua de luni cea curată”. Mai cu în mediul rural se mai păstrează datina ca unele gospodine să înceapă încă de acum în mod treptat anevoiosul şi necesarul proces de curăţire şi purificare a locuinţelor, ce va culmina în apropiere de Înviere.
D-na Maria Bobeş, din Sărămaş, ne spunea mai demult că ştie de la părinţii şi bunicii săi că în această zi femeile au datoria să urmeze un obicei arhaic ce vizează spălatul ritual al vaselor „de dulce”, pe care după aceea le urcă în pod şi nu mai mâncă din ele până la Paşte.
Înalţare spirituală
Perioada ce urmează reprezintă mai cu seamă pentru locuitorii din mediul rural, dar şi pentru unii orăşeni (dintre cei proveniţi mai cu seamă de la ţară) un complex de rigori pe care le respectă cu sfinţenie. Cunosc mulţi oameni, simpli sau intelectuali, care păstrează cu mare rigoare datinile severe învățate din copilărie legate de perioada Postului cel lung în care abia am păşit.
Subliniem mai cu seamă pentru cititorii mai tineri, că acestă cutumă religioasă nu vizează doar o simplă restricţie alimentară, nu constituie o cură de dexintoxicare şi…slăbire! Deşi, prin Post se realizează şi aceste obiective legate de îmbunătățirea sănătății.
Sunt familii întregi, alcătuite din părinţi, bunici, dar şi membrii mai tineri și copiii lor care se supun benevol abţinerii de la consumul de carne, peşte, brânză, ouă, grăsimi animale, lapte. Credinţa Ortodoxă impune însă nu doar privaţiuni legate de hrană. Ci şi abţinerea de la plăceri trupeşti, alcool, tutun, alte vicii, combătând comportamentul inadecvat şi propăvăduind cumpătarea. De asemenea, rugăciunile trebuie să treacă pe primul plan, împreună cu reculegerea şi meditaţia, oferindu-le credincioşilor posibilitatea împăcării cu sine şi cu lumea din jur.
Din nou se face Pomenirea morţilor
Fiecare duminică din Post constituie în mod simbolic o nouă etapă din finalul vieţii pământeşti a Mântuitorului Iisus, iar în fiecare sâmbătă se face pomenirea celor duşi dintre noi. Trebuie îmbinate înfrânarea de la mâncarea „de dulce” cu milostenia şi rugăciunea. Din acest motiv, Evanghelia ne învaţă nu doar cum să postim, dar să şi iertăm, să fim mai îngăduitori.
Postul se cere perceput mai degrabă ca un exerciţiu spiritual, ca o absolvire a răutăţilor, ranchiunei şi pizmei, o iertare a pricinilor mai vechi sau mai noi, înlăturarea diferendelor întemeiate ori nu avute cu ceilați membri ai familiei, cu prietenii, colegii de serviciu, cu diferite cunoştinţe.
Gestul împăcării cu aceştia ne uşurează sufletul, ne dă ulterior o stare de linişte şi pace interioară. Postul înseamnă un exercitiu de voinţă pentru fiecare credincios, o modalitate de dobândire a autocontrolului, iar într-un sens filosofic, înălţarea spiritului spre sublim.
Un regim alimentar binevenit
Dar, aşa cum preciza dr. Magdalena Baciu, din Sf. Gheorghe, chiar şi în perioada de Post oricât am fi de cumpătaţi şi echilibraţi cu hrana, organismul uman are nevoie de o alimentaţie diversificată, bogată în vitamine, minerale, fibre, mai cu seamă că ne aflăm după perioada de iarnă, în perioada de trecere spre primăvară.
În loc de carne, lactate, cei care postesc vor trebui să consume legume şi fructe, alimente bogate în proteine, carbohidraţi, vitamine.
Tot d-na Maria, pe care am citat-o mai sus, zice în acest sens că sunt foarte bune ciupercile, ce pot să suplinească relativ uşor consumul cărnii. Ciupercile reprezintă o alternativă viabilă, fiind utilizate în prepararea de sarmale, ardei umpluţi, tocaniţe, pilaf ori supe şi ciorbe de post.
Se recomandă, de asemenea, varza crudă sau murată, pregătită sub formă de salată sau gătită la cuptor, dar şi fasolea uscată şi cea verde, care sunt foarte hrănitoare. Organismul are mare nevoie şi de vitamina C în această perioadă de trecere, când virozele, gripele sunt frecvente. De aceea este indicat să consumăm multe citrice, fie sub formă de suc sau stoarse în salate.
Ofrandă păsărilor
În unele sate covăsnene unde trăiesc ortodocşi, precum în zona Buzaielor, exista un obicei interesant, chiar emoţionant, practicat imediat după ziua de Lăsata Secului de brânză. Luni-dimineaţa, în prima zi a Postului Mare, bărbatul cel mai în vârstă din casă ia faţa de masă pe care au rămăs firimituri de la ultimul ospăţ îmbelşugat şi le împrăştie păsărilor din văzduh, spunând un descântec.
Amintitul ritual are scopul de a ţine departe înaripatele cerului de lanuri, protejând astfel viitoarea recoltă.
Povețe înțelepte
Aşa cum îndeamnă slujitorii Bisericii, mai presus de abţinerea de la mâncarea îmbelșugată şi de la alte practici nesănătoase, trebuie să fim atenţi nu atât la ce punem concret în gură, ci la modul figurat la ce…scoatem de acolo: vorbe grele, răutăţi, sudalme. Un om cu frica lui Dumnezeu are menirea să iubească pacea sufletească, liniştea şi armonia din jur. Doar în felul acesta perioada specială a „Quadragesimei” care abia a debutat și se va termina în Noaptea Învierii, îi va fi de folos fiecărui credincios…
Doamne ajută și Post ușor!
Horia C. Deliu
