În întâmpinarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituție care funcționează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, împreună cu partenerii acestora, au realizat mai multe proiecte cultural-științifice, din rândul cărora menționăm: volumele apărute în colecția Centenarul Marii Uniri, din cadrul editurii Eurocarpatica, studii, articole și expoziții documentare, sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, dezbateri, lansări și prezentări de cărți etc. O sinteză a informațiilor cuprinse în majoritatea acestor proiecte sunt prezentate în studiul de față, intitulat Comunitatea românească din județul Covasna. Arc peste timp: 1918-2018. Studiul își propune să prezinte succint principalele repere demografice și identitare ale comunității românești din județul Covasna, în anul 1918 (având ca bază documentară recensământul din anul 1910) și din anul 2018 (valorificând, în principal, datele recensământului populației și locuințelor, din anul 2011). Atât pentru anul 1918, dar mai ales pentru anul 2018, au fost folosite informații din baza de date a Centrului European de Studii Covasna-Harghita și din Arhivele Naționale, rezultate în urma cercetărilor efectuate și a monitorizării vieții publice naționale, regionale și a județului Covasna.
Reprezentarea populației românești din județele Covasna în Parlamentul Românei, în consiliul județean și în consiliile locale
După decembrie 1989, niciodată câştigătorul absolut al alegerilor locale din județ – UDMR, nu a dat curs solicitărilor îndreptăţite ale consilierilor români de a avea un vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Covasna şi viceprimari în municipiul Sfântu Gheorghe şi în oraşul Covasna, așa cum au aprobat consilierii români din Mureș, viceprimar la Târgu Mureș, iar în legislatura trecută, la Reghin. Cu ani în urmă, la aceste solicitări ale românilor din judeţul Covasna li se răspundea astfel: când maghiarii vor avea vicepreşedinţi la Consiliile Judeţene Braşov şi Cluj şi viceprimari în municipiile Braşov şi Cluj-Napoca, vor avea şi românii funcţiile similare la Sfântu Gheorghe şi Covasna. Concetăţenii maghiari, din aceste judeţe, şi din multe alte judeţe şi oraşe, cu populaţie românească majoritară din Transilvania, deţin funcţiile menţionate, de foarte mulţi ani. Se pare că românii din judeţul Covasna mai au de aşteptat, până când vor putea participa, ca parteneri egali, la conducerea administraţiei publice locale din acest judeţ.
După alegerile parlamentare din decembrie 2016, după redistribuirea voturilor, românii din județul Covasna sunt reprezentați în Senat de Gheorghe Baciu (PMP) și în Camera Deputaților de Octavian Goga (PMP, trecut apoi la PSD). Pentru această situație, o parte din vină revine partidelor politice, la desemnarea candidaților comunităţii româneşti locale, care nu a ieşit la vot în suficientă măsură și care şi-a împărţit voturile la partidele din tot spectrul politic românesc, dar vina principală o reprezintă lipsa cadrului legislativ adecvat care să permită ca, indiferent de numărul de voturi, formaţiunea politică ce are voturile cele mai multe din judeţele acestea în care românii sunt numeric minoritari, să aibă asigurate locuri în Parlament.
La alegerile locale din iunie 2016, în judeţul Covasna au fost aleşi 7 primari români, după cum urmează: Leca Băncilă – Întorsura Buzăului (ALDE); Gheorghe Marin – Barcani (PSD), Nicolae Ilie – Boroşneul Mare (ALDE), Bogdan Barbu – Dobârlău (PSD), Alexandru Cucu – Hăghig (PSD), Nicolae Stoica – Sita Buzăului (Candidat independent), Gheorghe Avram – Valea Mare (PSD). Cei 8 viceprimari români sunt următorii: Ştefan Platon – Întorsura Buzăului (ALDE), Gheorghe Burguş – Barcani (PSD), Ioan Arnăutu – Dobârlău (PSD), Virgil Aitean – Hăghig (PSD), Lucian Radu Bularca – Sita Buzăului (PNL), Nicolae Lupşa – Valea Mare (PSD), Nicolae Cucu – Vâlcele (PSD), Nicolae Cozneanu – Zagon (PNL). Din cei 8 viceprimari români, cinci sunt din comune monoetnice româneşti şi trei din comune etnic mixte
Prin mobilizarea mai bună a electoratului de naţionalitate română, dar şi ca urmare a participării mai scăzute la vot a populaţiei de etnie maghiară, partidele româneşti au obţinut un consilier judeţean în plus faţă de 2012. Cei 6 consilieri judeţeni români sunt: Sabin Calinic, Cătălin-George Morar şi Florentina Teacă, din partea PSD şi Olimpiu Stelian Floroian, Cosmin Boricean, Ioan Deaconu, din partea PNL.
În consiliile locale din mediul urban, românii sunt reprezentaţi de următorii consilieri: municipiul Sf. Gheorghe – 4 (2 PSD și 2 PNL); municipiul Tg. Secuiesc – 2 (Alianţa Electorală Tg. Secuiesc); oraşul Covasna – 5 (2 Alianţa PSD-ALDE, 2 PNL și 1 independent); oraşul Întorsura Buzăului – 15 (5 ALDE, 3PNL, 3 PSD, 3 UNPR, 1 independent). De remarcat victoria românilor din Tg. Secuiesc care, după mulţi ani, au doi reprezentanţi în consiliul local și faptul că în Consiliul local al orașului Baraolt, românii nu sunt reprezentați
Din perspectiva comunităţii româneşti din judeţul Covasna, acolo unde nu s-a acordat prioritate interesului public comunitar, la alegerile locale din 2016, comunitatea românească a înregistrat eşecuri precum cele din localităţile Vâlcele (unde românii au pierdut funcţia de primar) şi Chichiş (unde românii, deşi reprezintă aproape jumătate din populaţia comunei, au obţinut doar 4 consilieri şi nu au viceprimar), ca să nu mai vorbim de slaba reprezentare în consiliile locale, a populaţiei de etnie romă din localităţile judeţului. .(va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
