Interviu cu directorul Direcției Județene pentru Sport și Tineret (DJST) Covasna și președintele Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, Ioan Marian Știopu.
În afara activității profesionale și a atribuțiilor pe care le îndeplinește ca director al DJST Covasna, Ioan Marian Știopu este implicat în numeroase activități civice, îmbinându-le pe toate cu pasiunile sale: pentru sport, pentru domeniul tineretului și pentru manifestările culturale.
Poate și ținând cont de aceste aspecte, la ultima adunare generală a Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, când s-a ales noul președinte al acestuia, domnul Ioan Marian Știopu a fost ales în această funcție.
A acceptat noua provocare cu emoție și și-a fixat obiectivele în acest sens. Unul dintre acestea vizează implicarea tineretului în activitățile Forumului și în activitățile civice în general.
Despre planuri, proiecte, dar și despre momente din viață, pasiuni, țeluri și nu numai, domnul Ioan Marian Știopu ne-a spus mai multe în cadrul interviului pe care vi-l prezentăm astăzi.
Stimate domnule Marian Știopu, ați fost ales președinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Cum ați primit acest mandat și cu ce gânduri porniți în această funcție?
Sper să fie totul bine. Nu mi-am dorit deloc această funcție, dar având în vedere situația în care s-a ajuns, o situație destul de încurcată, am acceptat pentru o perioadă, să spunem, de provizorat. Sper ca în perioada în care îmi desfășor mandatul să reușesc să coagulez tot ce înseamnă societate civilă în cele trei județe, și în special din județul Covasna, cu accent și pe județul Harghita. În Mureș, situația este mai bună. Având în vedere că este un județ cu potențial economic mai mare, organizațiile neguvernamentale, au altă susținere financiară. Aici, în Covasna și Harghita, din păcate, susținerea financiară este zero, în momentul de față, iar fără bani nu poți să faci mai nimic, numai cu abnegație, cu dorință, este foarte greu. O altă prioritate este înființarea unui departament de tineret, pentru că fără tineri, nu putem merge înainte. Cu persoane chiar și de vârsta mea sau chiar și de vârstă mai înaintată, suntem nostalgici, dorim binele, dar este foarte greu să îl și obținem. Tinerii trebuie să se implice și sperăm să reușim să facem acest lucru. Cert este că de când am preluat și activitatea de tineret la DJST mi s-a deschis și mie orizontul. Până atunci, poate că nici eu nu aveam deschiderea pentru tineret pe care o am astăzi. De atunci am lucrat cu organizații neguvernamentale de tineret pe tot felul de proiecte, și am văzut cum se pune problema în ziua de astăzi. Dacă nu oferi tinerilor posibilitatea să se exprime, este foarte greu să îi atragi. Trebuie să le oferi tinerilor șanse. Eu cred că prin ce am făcut am înjghebat niște organizații nonguvernamentale românești, și aș vrea
să capacitez organele administrației locale, în special din zonele românești, să înființeze organizații de tineret în urbea pe care o păstoresc. Sperăm să facem lucruri bune atât pentru forum, pentru ONG-urile din cadrul acestuia, cât și pentru tinerii din forum și din comunitate.
Aveți, în momentul de față, două funcții ce implică responsabilități și multe atribuții. În ceea ce privește funcția de director executiv al DJST Covasna, care considerați că este cea mai mare provocare căreia trebuie să îi faceți față?
În ceea ce privește funcția de director executiv al DJST Covasna, experiența pe care o am mă face să trec peste multe probleme peste care o persoană tânără poate nu ar trece astfel. Subliniez că am fost cu ochii larg deschiși ca să nu fie vreo incompatibilitate în ceea ce execut la DJST și ceea ce execut la Forum, una fiind pe parte administrativă, cealaltă – pe parte civică. Am consultat juriști și nu este nicio incompatibilitate. În rest… activitatea mi-o cunosc, nu am probleme și sper să nu am nici în continuare, plus că, prin prisma vârstei pe care o am, nu foarte fragedă, mă cam apropii de final de activitate publică. Atunci, cum activitatea civică am derulat-o în decursul multor ani, o desfășor în continuare, cât îmi va permite sănătatea și timpul.
Cât timp a trecut de când ați preluat funcția de director al DJST Covasna?
„Doar” vreo 15 ani. Poate trebuie să știți că instituția nu și-a derulat mereu activitatea sub denumirea de „Direcție Județeană pentru Sport și Tineret”. Inițial a fost „Agenția Națională pentru Sport”, apoi „Autoritatea Națională pentru Sport” și din 2010, a trecut și domeniul de tineret aici. Iată, sunt opt ani de când ne dedicăm și domeniului tineretului.
Cum vi se pare că s-a schimbat domeniul tineretului și sportului, în ultimii ani, și ce ar mai trebui făcut?
Din constatările mele, Tineretul avansează, iar Sportul regresează. Spun asta referindu-mă la finanțare. An de an, bugetele pentru Sport sunt tot mai mici. Pentru activități de tineret, cresc. Anul acesta este primul an în care se încearcă o altfel de abordare a proiectelor sportive și anume, pe modelul concursurilor locale de proiecte de tineret, s-a înființat prin programul „România în mișcare”, un concurs de proiecte pentru activități sportive. Sperăm să prindă acest program. S-a pus problema ca structurile sportive afiliate la anumite federații să fie finanțate, ulterior s-a decis că ar fi bine ca și cele care nu au afiliere la federații, dar care au certificat de identitate sportivă la nivel local să poată aplica la acest program. Având în vedere că este prima ediție, sperăm să avem rezultate pozitive. Înscrierile se realizează până în data de 31 august, noi le-am transmis potențialilor aplicanți că îi așteptăm aici pentru detalii suplimentare, pentru tot ce ține de o pregătire a scrierii de proiect, deși din ce am postat noi pe site și din ce am făcut public prin presă, cred că nu este foarte greu de înțeles care sunt pașii de urmat în vederea aplicării la concurs. Important este să scrie proiectele cum trebuie, și să aplice.
Să înțelegem că anterior acestui program nu au mai existat pârghii de finanțare a activităților sportive?
Prea puțin. Ultimele proiecte sportive datează de prin 2005. De atunci, s-au cam întrerupt. Este drept că au fost și dese schimbări de șefi la nivelul ministerului nostru (MTS-nr). În 15 ani, aproximativ 21 de miniștri sau președinți ai Agenției (căci așa se numeau la început), s-au schimbat. De aceea, este foarte greu să realizezi ceva, când cineva vine cu o idee, nu apucă să o pună în practică și pleacă, apoi vine altul, cu altă gândire. Plus de asta, la nivel general, Ministerul nostru este un fel de „Cenușăreasă”, să spunem, pentru că dacă te duci la masa de discuții și ai sub 1% din PIB, cum avem noi, nu prea ai voce (…). Dacă discutăm de un buget pe activitate sportivă în județul Covasna care are valoarea de 50.000 de lei pe an, din care să asigurăm tot ce înseamnă sportul juvenil, toate campionatele școlare și, pe lângă asta, să asigurăm și diverse premii pentru diverse activități, putem spune că suma este infimă.
Pentru activitatea sportivă în județul Covasna, 50.000 de lei se alocă pe an… . Este foarte puțin. An de an solicităm fonduri… . La acest buget s-a ajuns prin diminuare, nu prin creștere. Au fost ani când aveam buget de 120.000 de lei pe an, erau și mai puternici banii atunci, și mai mulți, și puteai să ajuți. Din 50.000 de lei cât avem acum, abia ne descurcăm. Să vedem ce se va întâmpla cu programul „România în mișcare”, în cadrul căruia, la concursul local de proiecte din județul Covasna se oferă, în total, 63.000 de lei, o sumă mai mare decât tot bugetul nostru pe un an.
Vă rog să ne prezentați în câteva cuvinte activitatea DJST, pentru ca oamenii să știe cum îi poate ajuta instituția. Spuneați că îi ajutați și cu consultanță în vederea întocmirii de documentații…
Pot să vă spun că nu a intrat nimeni pe ușă, aici, să ne ceară sprijinul și să nu îl primească, indiferent de persoană, de structură sportivă. Structura Direcției cuprinde domeniile „Sport”, „Tineret”, „Tabere”. În ceea ce privește latura ce ține de sport, trebuie să știți că se întocmește un calendar sportiv județean, în limita bugetului nostru, și finanțăm activitățile respective. Calendarul se realizează cam prin luna decembrie, ianuarie, apoi se avizează, se trimite la București și în limita sumei pe care ne-o alocă Ministerul, finanțăm acțiunile. Acestea sunt urmărite de inspectorii noștri sportivi, după care se întocmesc dosare ale fiecărei acțiuni.
Pot să vi se adreseze și școlile?
Întotdeauna școlile care au venit la noi – într-o vreme veneau…- aveau puse la dispoziție terenurile noastre, gratuit, în baza unui protocol. I-am chemat de nenumărate ori pe dascăli să își desfășoare activitățile sportive la noi. La început au venit, iar acum am ajuns în situația în care noi îi așteptăm, le punem la dispoziție terenurile noastre, gratuit, iar ei nu vin. Este păcat, dar aceasta este situația. Este drept că, mai nou s-au făcut săli de sport pe lângă școli, licee, dar totuși, aici avem niște terenuri de tenis, de exemplu, care în multe localități din țară nu sunt în stare atât de bună ca ale noastre.
Poate beneficia de dotările DJTS Covasna orice iubitor al sportului, chiar dacă nu este legitimat la vreun club?
Cum să nu? Sunt trei tipuri de prestări de servicii în acest sens. În ceea ce privește prețurile, pentru copii, nu se percepe taxă, cu excepția cazului în care activitățile se fac cu antrenor și atunci antrenorul își ia în sarcină achitarea orei. Structurile sportive și cele afiliate MTS au reducere de 30-40%, dar oricum nu sunt prețuri mari. Prețul este undeva la 15 lei pe oră.
Vă rog să ne vorbiți despre baza materială a DJST Covasna.
Baza materială în ceea ce privește activitatea sportivă se compune din patru terenuri de tenis și un teren de minifotbal, handbal, cu instalație de nocturnă. Am avut și un balon presostatic, îl avem și acum, dar este demontat la marginea terenului, având în vedere costurile mari pe care le presupuneau energia electrică și gazul. Când am solicitat acest balon, am solicitat unul pe schelet metalic, ca să nu avem nevoie de generatoare de aer ca să îl țină ridicat sau gaz care să îl încălzească, dar nu ni s-a aprobat. (…).
În ceea ce privește compartimentul „Tineret”, vă voi realiza o scurtă prezentare a activității, apoi a dotărilor. Aici există două componente „Tineret” și „Tabere”. La „Tineret”, în principal programele derulate în fiecare an se desfășoară tot în cadrul unui concurs local de proiecte. ONGT-urile vin și aplică.
Tot pe „Tineret” avem și proiecte proprii și mai avem și două centre de tineret, cu două extensii, extensiile fiind administrate, de regulă, de organizații de tineret neguvernamentale. Avem Centrul de tineret Sfântu Gheorghe, cu extensia Vâlcele, administrat de Asociația „Voievozii Munților”; este singura extensie rurală, singurul centru de tineret din zona rurală, gândit, în principal, pentru sprijinul tinerilor romi. Împreună cu AJOFM Covasna, derulăm acolo tot felul de activități. Mai avem o extensie la Covasna, administrată de Asociația „GRIT” și am reușit anul trecut să înființăm la Întorsura Buzăului un centru de tineret, administrat de Asociația „Alexandra Ducancea”. Relațiile sunt foarte bune cu cele trei asociații, iar centrele de tineret, spun eu, funcționează foarte bine. Urmează ca solicitările noastre către Minister să vizeze dotarea acestor centre de tineret, în funcție de nevoile acestora.
Referitor la partea de tabere, aici avem Centrul de Agrement de la Pădureni, despre care ziarul dumneavoastră a scris deseori. Acolo, pe lângă activitățile noastre, se derulează și numeroase tabere naționale, tabere tematice, tabere sociale etc.
Ce proiecte are DJST Covasna pentru perioada care a mai rămas din acest an?
Proiectele s-au planificat anul trecut pentru acest an. Până la jumătatea lunii septembrie se derulează proiecte de tineret, tabere la Pădureni etc. Recent s-a finalizat proiectul de țară „România mea”, care s-a derulat foarte frumos, spun eu, iar acum avem musafiri de la Corpul de Inițiativă Basarabeană – 60 de tineri studenți din Cluj, majoritatea basarabeni, vin și stau o săptămână la Centrul de Agrement de la Pădureni, organizând o școală de vară, cu tema „100 de ani de la Marea Unire” (…). Vom avea și seminarul ENTER, despre care ați relatat în ziar, un proiect al DJST Covasna, cu Departamentul de Tineret al Consiliului Europei – o inițiativă a Compartimentului Tineret/Tabere al Direcției și este o premieră națională.
În general, proiectele noastre sunt create în așa fel încât să aibă continuitate. Aici, avem un sprijin în Cătălin Lazăr, care deși este ba aici, ba la București, ba în străinătate, cu proiecte de tineret, nu uită de unde a plecat și ne ajută în continuare cu ceea ce e de ajutat aici.
Este anul Centenarului Marii Uniri. Are DJST Covasna proiecte special dedicate acestui an?
În Anul Centenarului, tot ce am făcut noi am făcut sub egida acestui eveniment. Toate activitățile pe care le-am organizat noi s-au derulat sub egida Centenarului Marii Uniri, dar am avut și proiecte proprii și aici încă nu am terminat cu ele, pentru că nu s-a finalizat anul. În afară de proiectul nostru de suflet – Proiect de țară „România mea”, ediția a treia, dedicată anului Centenar, mai avem Marșul Centenarului Marii Uniri, proiect care a plecat de la o idee vâlceleană. Viceprimarul din Vâlcele, Nicolaie Cucu, a spus că nu se poate să nu reconstituim Marșul Centenarului Marii Uniri. De la acea idee, am încercat să vedem cum putem capacita, pe de-o parte, organele centrale, și pe de altă parte, organele locale, în principal unde sunt primari români. Am reușit să depunem un proiect prin Instituția Prefectului, care a fost declarat câștigător, astfel că 90.000 de lei vor fi alocați de la Ministerul Culturii, acestui proiect. Pe lângă acesta, fiecare primar român, în urma unor solicitări adresate de asociațiile de tineret românești, au hotărât și au trecut și prin Consiliile locale o sumă în acest sens. De asemenea, la concursul local de proiecte, asociațiile au depus proiecte la DJST Covasna și au câștigat cam 6000 de lei pentru acest proiect. Banii aceștia echipează copii, cu un însoțitor din centrul de tineret de care aparțin și vor susține participarea la Marșul Centenarului Marii Uniri (…). Eu zic că va fi ceva de neuitat pentru acei copii, care într-un fel onorează marșul înaintașilor lor.
Au trecut 15 ani de când sunteți în această funcție. Ce ați schimba din domeniul Tineretului și Sportului, dacă ați avea o baghetă magică?
Noi, la nivel de județ, ilustrăm la scară mică ceea ce se întâmplă la nivel național. Problema Sportului trebuie abordată cu totul altfel. În momentul în care am intrat eu în sistem (și nu am intrat în sistem venit total din afară, ci ca președinte de structură sportivă, deci, am venit, cumva din interior, să spunem), la Minister existau 39 de specialiști în Sport. În momentul de față, din acei specialiști mai există doi. În sistemul MTS mai suntem doi din vechea gardă, în rest, s-au schimbat directorii și au venit directori noi din sfera de Tineret, ceea ce nu este o problemă, dar preocupările lor sunt axate pe partea de tineret, iar partea de sport ajunge să funcționeze din inerție. Durerea mare este sportul. Dacă aș avea bagheta, aici aș schimba lucrurile.
Dumneavoastră ați și practicat vreun sport?
Sigur, am practicat chiar la nivel semi-profesionist. În liceu, am început cu fotbalul. Am fost vreo șase luni coechipier cu echipa „de aur” a Corvinului- Hunedoara – cu Mateuț, cu Gabor, cu Petcu…a venit Mircea Lucescu antrenor atunci. Am făcut și baschet la Școala Sportivă Deva, am terminat liceul, am jucat și la Universitatea București, echipa a II-a. Am jucat doi ani, apoi n-am mai jucat, pentru că m-am axat pe studiile universitare. Când am ajuns în Sfântu Gheorghe, „Oltul” juca în divizia B și m-am ocupat și atunci și de latura sportivă.
Spuneți că înainte de a deveni director al DJST Covasna, ați avut tangențe cu acest domeniu. Vă rog să ne spuneți mai multe despre traseul dumneavoastră profesional.
Am venit, cumva, din interiorul sistemului, fiind președintele Asociației „Oltul Sfântu Gheorghe”. Eu, de formație sunt inginer geolog. L-am avut pe Emil Constantinescu, fostul nostru președinte, profesor, doi ani. Până în anul 1991 am lucrat în proiectare, cercetare geologică. După evenimentele din decembrie 1989, a trebuit să mă recalific, într-un fel. Atunci, din 1991, până în 2001, am avut o perioadă în care am lucrat în sistem privat. În sistem privat am fost, să zicem „mâna dreaptă” a Înalt Prea Sfințitului (IPS) Ioan în județul Covasna, în ceea ce privește reparațiile de case parohiale și biserici ortodoxe. Deci, am lucrat aproape 11 ani cu Înaltul Ioan. Am avut de învățat foarte multe de la IPS Ioan…
Din 2001 am revenit în sistemul public. O perioadă am fost director la OJT Covasna (Oficiul Județean pentru Turism – n.r.), după care, doi ani am activat la Petrom, am prins prima etapă de privatizare a Petrom-ului, iar de 15 ani lucrez în domeniul Tineretului și Sportului.
Nu vă este dor de geologie?
De geologie mi-e tare dor. Dor îmi e și de activitatea cu ÎPS Ioan, dar legătura dintre mine și Biserică este în continuare.
Aplecarea spre geologie v-a fost insuflată de părinții dumneavoastră?
Poate, de la tatăl meu. El a fost inginer miner preparator, și un pic se aseamănă meseriile. Mama a lucrat pe linie contabilă.Viața le-a așezat pe toate… am primit repartiție guvernamentală în 1983 în județul Covasna.
Care este locul dumneavoastră natal?
De loc sunt din Deva.
Ați ajuns în județul Covasna cu toată familia, atunci?
Atunci am ajuns aici doar cu soția. Ulterior, când părinții au ajuns la o vârstă frumoasă, înaintată, i-am adus și pe ei aici. Mama soției (fiindcă tatăl i-a decedat) este cu noi, la Vâlcele, iar părinții mei sunt aici, în Sfântu Gheorghe. Anul trecut, au sărbătorit Nunta de diamant și au fost sărbătoriți de Primăria municipiului.
Latura spirituală în familie v-a fost formată?
Da. De mic copil am fost în preajma Bisericii. E drept, nu a Bisericii Ortodoxe, ci a Bisericii Baptiste. Bunicii mei și foarte multe dintre neamuri, trăind în Caransebeș, deși bunicii au fost ortodocși, au trecut ulterior la Biserica Baptistă. Duminica eram îmbrăcați frumos, mergeam la biserica baptistă, însă eu consider că totuși, ca român, trebuie să îți urmezi Biserica neamului, să nu îți uiți țara, să iubești tricolorul și să aștepți cu bucurie în suflet Unirea cea mare cu provinciile românești care nu mai sunt în granițele noastre.
Pentru că ne-ați vorbit despre activitatea profesională, doresc să vă rog să ne vorbiți și despre pasiunile dumneavoastră.
Încă din școala gimnazială activam în corul școlii. Ulterior, în liceu – am absolvit Liceul „Decebal” Deva, în clasă de matematică – și aveam o formație de divertisment compusă din fete și băieți, cu care, împreună, reprezentam liceul, participam la evenimente și cu care am obținut premii naționale. Acum sunt membru al Corului „Voievozii Munților” din Vâlcele, de câțiva ani, și bănuiesc că aici se va încheia cariera mea artistică.
Cum vă simțiți în acest cor?
Minunat! Suntem toți din Vâlcele, avem profesii total diferite. Eu am ajuns în cor datorită părintelui Vasile Antonie Tămaș și a viceprimarului comunei, Nicolaie Cucu. Sperăm să facem multe lucruri frumoase. Am reușit să scoatem și un CD cu cântece patriotice, ne gândim să scoatem și unul cu folclor…
Dacă ar fi să o luați de la capăt, ați urma același traseu profesional sau v-ați dori altă carieră?
Este o întrebare grea… tot ce am făcut, am făcut din plăcere. Nu am făcut absolut nimic din obligații. Am avut și un pic de noroc, pentru că, de regulă, subordonarea mea a fost față de București, în mai toate etapele parcurse de mine. Pe lângă profesia pe care mi-am făcut-o mereu cu cinste și cu sârg, am putut să mă dedic și altor pasiuni. Profesional, nu mi-aș dori altceva, deși din pasiune și cu cel mai mare drag am făcut geologia (…) și nu am vrut să plec în altă țară, deși ocazii am avut (…). Nu aș fi fost persoana care să-mi desfășor activitatea în altă țară. Ne-am mulțumit întotdeauna cu ce-am avut și nu am intenționat să plecăm de aici, nici eu, nici soția. Și nu a fost rău (…).
În final, ce mesaj aveți pentru covăsneni, în anul Centenarului Marii Uniri?
Un mesaj de unitate…să lăsăm deoparte tot ce înseamnă vrajbă între noi (…), măcar în Anul Centenar. Să ne bucurăm cu toții de marea sărbătoare care urmează să vină și să nu ne lăsăm pradă unor provocări venite din altă parte, să le ignorăm, dacă se poate, iar dacă nu, să le combatem cu verticalitate și să dea Dumnezeu să avem proiecte de țară și mai mărețe!
A consemnat Ana Ciorici Costache
