Anul acesta, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 8 aprilie, cu o săptămână după Paștele catolic. Ne aflăm acum în plină perioadă de Post, rânduială pe care mulți semeni – mai cu seamă femeiele în etate din mediul rural – o respectă cu sfințenie.
Manifestare unică în România și Estul Europei
Pentru a întâmpina îmtr-o atmosferă de sobrietate și reculegere spirituală Marele eveniment creștin al Învierii Domnului, Agenția Metropolitană Brașov (AMB) în parteneriat cu Primăria locală au inițiat încă de anul trecut Festivalul „Gloria Domini – Brașovul Pascal”, care s-a bucurat de succes. Ca atare și în primăvara aceasta s-a continuat proiectul de suflet care a ajuns, așadar, la cea de-a doua ediție, ce a demarat ieri, 11 martie 2018.
În bogatul program figurează o sumedenie de activități spirituale, religioase, culturale. În acest context fast se va derula originalul festival, unic după știința noastră în România și Estul Europei.
După succesul de public înregistrat în 2017, ediția actuală a Festivalului „Gloria Domini” își propune să continue promovarea valorilor, principiilor și tradițiilor religioase și de patrimoniu ale tuturor comunităților confesionale și etnice, precum și monumentele și obiectivele culturale specifice Țării Bârsei, urmând a se desfășura peste 50 de evenimente. Se vor implica instituții artistice de presigiu din zonă, precum Filarmonica, Opera, Centrul Cultutral „Reduta”, Teatrul „Sică Alexandrescu”, dar și persoane de notorietate publică, preoți, oameni de cultură, ansambluri artistice, păstrători ai tradțiilor populare etc.
Festivalul cuprinde elemente specifice tuturor domeniilor culturale: teatru, concerte simfonice, concerte corale, conferințe, recitaluri, activități tradiționale specifice „Junilor Brașoveni”, ateliere artistice menite să valorifice importanța culturală a Sărbătorilor pascale și promovarea elementelor de specificitate ale fiecărei comunități în parte.
Recitalul de muzică și poezie ”Slavă Luminii”
Ne face plăcere să anunțăm iubitorii de frumos că, în suita manifestărilor mai aparte din cadrul Festivalului „Gloria Domini” are loc mâine, 13 martie a.c., un spectacol de poezie și muzică realizat de cunoscutele artiste, pianista Ioana Maria Lupașcu și actrița Daniela Nane, care revin pe cocheta scenă de la „Reduta” cu o producție nouă. Trebuie să subliniem faptul că cele două au fundamentat deja un concept de recital, i-am zice un „brand”, care le reprezintă perfect: profesionalism, sensibilitate, grație.
Timp de o oră și jumătate spectatorii sunt purtați într-o lume mirifică, în care acordurile diafane ale pianului se împletesc cu vocea caldă și trăirile sincere ale unei frumoase actrițe.
De data aceasta programul a fost structurat pe niște coordonate mai speciale, în concordanță cu titlul recitalului („Slavă Luminii”) și cu rigorile evenimentului căruia îi este dedicat, axându-se pe stihuri de factură religioasă și piese celebre din muzica clasică: Mihai Eminescu -”Rugăciune”; Radu Gyr – ”Întrebare”, ”Cântec deplin” ,”Metanie”, ”Crez”; Nichifor Crainic – ”Milogul”, ”Cântecul potirului”; Costache Ioanid ”Puiul” și ”Stegarul”; Arsenie Boca – ”Chemarea Lui Iisus”; Vasile Voiculescu – ”Pe cruce”.
Muzica aparține unor creatori celebri: Bach – ”Aria” și ”Ave Maria”, Deniz Inan – ”Kayo’s journey”- Porumbescu – ”Balada”, Bach-Siloti- ”Preludiu” , Piazzolla – ”Ave Maria”, Raffaele Montanaro-”Nocturna”, Massenet-”Meditația”,Vivaldi- selecție din ”Anotimpuri”; Lipatti-Bach- ”Schafe konnen sicher weiden”.
Actrița Daniela Nane
Daniela Nane este actriţă la Teatrul „Bulandra” din București din 1995, de când a absolvit Academia de Teatru și Film la clasa profesorilor Mircea Albulescu, Adrian Titieni, Cătălin Naum. A urmat masteratul Ligii Europeane a Institutelor de Arta din Amsterdam şi Berlin, în 1995, şi încă un masterat în Cultură, civilizaţie şi teatru japonez la Catedra teatrala UNESCO, în anul 2012. A debutat în teatru în iunie 1995, sub îndrumarea regizoarei Cătălina Buzoianu, în spectacolul „Patul lui Procust”, după care au urmat alte zeci de reprezentații, precum: „O scrisoare pierdută”, „Scandal la Palermo”, „Fuga”, „Omul cel bun din Seciuan”, „Conversaţie după inmormântare”. Tot în 1995 debutează şi în film, în „Eu sunt Adam”, în regia lui Dan Piţa, urmând roluri în pelicule de lung metraj sau de televiziune, românesti și internaţionale.
În cei douazeci de ani de activitate a lucrat cu nume importante ale scenei românești: Tamara Buciuceanu, Victor Rebengiuc, Dorel Vișan, Horațiu Mălăele, Virgil Ogășanu, Florina Cercel, Doru Ana, Mircea Rusu, Magda Catone, Florin Piersic jr., Mihai Constantin, Ștefan Bănică jr., dar și cu regretații Gheorghe Cozorici, George Constantin, Adrian Pintea, Irina Petrescu, Florian Pittiș, Rodica Tapalagă, Șerban Ionescu.
În filmele internaționale a apărut alaturi de sir Ben Kingsley, Gerard Depardieu, Harvey KeitelAnthony Delon, Jeremy Irons, Sabrina Ferrilli, Dominique Sanda.
Iar din 2011 a început colaborarea cu pianista Ioana Lupașcu, pentru materializarea unui concept de minte și inimă, ciclu de spectacole de muzică și poezie care au avut succes în toată țara, dar și peste hotare.
Pianista Ioana Maria Lupașcu
Ioana Maria Lupașcu deși provine dintr-o veche familie de medici din Brăila, a ales de mică un alt destin; a preferat muzica – acel „medicament pentru suflet”- cum o numea Pitagora. Ca atare încă de la vârsta de patru ani începe studiul pianului, instrument care o fascinează. Apoi continuă cu perseverență să se perfecționeze, străbătând treaptă după treaptă etapele instruirii, absolvind cu brio Conservatorul „George Enescu” din Iași. Dar lucrurile nu se opresc, firește, aici. Între 2001 si 2005 a fost studenta marelui pianist Lazar Berman la „Accademia Europea di Musica” din Italia, magistrul apreciind-o ca „o solistă cu imense posibilități tehnice și artistice”.
Tânăra muziciană a evoluat frumos, devenind câștigătoare, finalistă sau laureată a numeroase concursuri din Romania, Grecia și Turcia. Treptat renunță la statutul competițional în favoarea unei cariere solistice, fiind o prezență constantă pe scene din Italia, Elveția, Croația, Slovacia, Lituania, Belgia, Turcia, Spania și țara natală. In 2005 devine Membră de Onoare a A.R.I. Milano („Associazione Rumeni in Italia”).
Scrisul reprezită, de asemenea, o pasiune mai veche a Ioanei Maria Lupascu. Așa se face că in intervalul în care a locuit în Italia a fost corespondent al cotidianulului „Monitorul”, în paginile căruia a publicat timp de trei ani reportaje, articole, însemnări. Ca atare, a primit „Diploma de Excelență” pentru contribuția sa publicistică.
În 2007 a lansat CD-ul „Live Piano Solo”, iar doi ani mai târziu romanul autobiografic „Prințul baghetei”, care i-a sporit notorietatea.
A cântat sub baghetele unor dirijori importanți: Gottfried Rabl, Mika Eichenholz, Ladislau-Petru Horvath, Sabin Pautza, Tiberiu Soare, Theo Wolters, Walter Hilgers, Shinya Ozaki, etc. A colaborat cu mari muzicieni precum Pavel Berman, Ladislau-Petru Horvath, Florin Paul, Cvartetul „Gaudeamus”, Rodin Moldovan, baritonul Ștefan Ignat, contratenorul Cezar Ouatu. Cu acesta din urmă a susținut la Opera din Brașov, în cadrul ediției a IV-a a Festivalului W.A. Mozart, un Recital Extraordinar intitulat „Mozartissimo”.
Din anul 2007 este solistă concertistă a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești. Talentata pianistă Ioana Maria Lupașcu este și autoarea bestseller-ului autobiografic „Prințul baghetei”, volum dedicat celebrului muzician Ilarion Ionescu-Galați.
„Crez”
Va fi și de această dată, cu siguranță, un eveniment încărcat de emoție, iar alegerea unor poezii emblematice ale câtorva „Scriitori din temnță” – cum au fost numiți intelectualii martiri ai periaoadei comuniste – ne vor înfiora. Să cităm în încheiere doar memorabilul „Crez” al lui Radu Gyr din volumul „Poezia în cătuşe”: „Cred într-unul Dumnezeu/ Tatăl ziditorul,/ dar mai cred şi-n neamul meu,/ înfrăţit cu dorul.//Cred în sfinţi, dar şi-n voinici,/ cred în flori şi-n cremeni,/ căci tăcuţii mucenici/ cu haiducii-s gemeni.//Dar mai cred că într-o zi/ aspru, din furtună,/ neamul meu se va trezi /cu securea-n mână// Şi-atunci ierte Cel din cer/ liftele spurcate/ căci prin sânge şi prin fier/ ne-om croi dreptate// Cred într-unul Dumnezeu/ Tatăl ziditorul,/ ce-a-nfrăţit în neamul meu/ sfântul crez cu dorul!”
Horia C.Deliu
