La 7 septembrie este marcată Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit Rezoluţiei 74/212 adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019, indică https://undocs.org. Această zi a fost marcată începând cu anul 2020.
Încurajată de interesul crescând al comunităţii internaţionale pentru un aer curat şi subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, pentru protejarea sănătăţii oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să desemneze ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit site-ului https://www.un.org/.
Tema din 2021 a acestei zile este „Aer sănătos, planetă sănătoasă” („Healthy Air, Healthy Planet”) şi subliniază aspecte privind sănătatea, mai ales având în vedere pandemia COVID-19. Accentul în acest an este pus pe prioritizarea nevoii de aer sănătos pentru toţi, având în vedere şi probleme critice precum schimbările climatice, sănătatea umană şi planetară precum şi obiectivele de dezvoltare durabilă.
În prezent, comunitatea internaţională recunoaşte că îmbunătăţirea calităţii aerului poate atenua schimbările climatice, se arată pe site-ul https://www.un.org/.
Statele membre ONU recunosc necesitatea reducerii substanţiale a numărului de decese şi îmbolnăviri din cauza substanţelor chimice periculoase şi din cauza poluării şi contaminării aerului, apei şi solului până în 2030, precum şi necesitatea reducerii impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii speciale pentru calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor municipale şi a altor deşeuri până în 2030.
Aerul curat este important pentru sănătatea şi viaţa de zi cu zi a oamenilor. Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea omului şi una dintre principalele cauze evitabile de deces şi de îmbolnăvire la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature estimate, în 2016, în întreaga lume, atribuite poluării aerului din interior şi a celui din exterior. În special în ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, deoarece aceştia sunt adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.
Poluarea aerului este o problemă globală cu impact de anvergură din cauza transportului pe distanţe mari a poluanţilor atmosferici. În absenţa unei intervenţii, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător se estimează că este pe cale să crească cu peste 50% până în 2050.
Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului din cauza impactului negativ asupra economiei, productivităţii muncii, costurilor asistenţei medicale şi turismului, printre altele. Calitate slabă a aerului reprezintă o provocare în contextul dezvoltării durabile pentru toate ţările, în special în oraşe şi zone urbane din ţările în curs de dezvoltare, cu niveluri de poluare a aerului care sunt mai mari decât limitele stabilite în directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului.
Poluanţii climatici de scurtă durată (SLCPs) se numără printre poluanţii cei mai legaţi atât de efectele asupra sănătăţii cât şi de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la doar câteva zile până la câteva decenii, deci reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate şi climă pentru cei care locuiesc în locuri în care nivelurile scad. Unii poluanţi atmosferici, precum carbonul negru, metanul şi ozonul de la nivelul solului sunt, de asemenea, poluanţi climatici de scurtă durată şi sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum şi pentru impactul asupra culturilor şi, deci, asupra securităţii alimentare.
Mici particule invizibile de poluanţi pătrund adânc în plămânii noştri, în fluxul sanguin, în corpurile noastre. Aceşti poluanţi sunt responsabili pentru aproximativ o treime dintre decesele provocate de accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii cronice şi cancer pulmonar, precum şi pentru un sfert dintre decesele provocate de infarct. De asemenea, ozonul de la nivelul solului, produs din interacţiunea multor poluanţi diferiţi în lumina soarelui, reprezintă o cauză a astmului şi a bolilor respiratorii cronice, se arată pe site-ul https://www.un.org/.
În documentul final al Conferinţei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă, intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, ţările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susţin o calitate bună a aerului în contextul dezvoltării urbane durabile şi a aşezărilor umane. De asemenea, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă recunoaşte că reducerea poluării aerului este importantă pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se mai menţionează, între altele, pe site-ul amintit.
AGERPRES
