Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO
Adunarea Generală a stabilit, în 1994, Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD), singurul acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care leagă mediul și dezvoltarea de gestionarea durabilă a terenurilor, și a declarat 17 iunie „Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei” prin rezoluția sa A/RES/49/115. (sursa: https://www.un.org)
Deșertificarea, schimbările climatice și pierderea biodiversității au fost identificate drept cele mai mari provocări la adresa dezvoltării durabile în timpul Summitului Pământului de la Rio de Janeiro din 1992.
Mai târziu, în 2007, în urma adoptării UNCCD, Adunarea Generală a ONU a declarat perioada 2010-2020 Deceniul Națiunilor Unite pentru Deșerturi și Lupta împotriva Deșertificării pentru a mobiliza acțiuni globale de combatere a degradării terenurilor.
Cele 197 de părți la UNCCD (169 afectate de deșertificare) lucrează împreună pentru a menține și restabili productivitatea terenurilor și a solului și pentru a atenua efectele secetei în zonele uscate – zonele aride, semiaride și zonele aride subumede, unde se găsesc unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme. Din 2017, UNCCD și partenerii săi au sprijinit aproximativ 70 de țări predispuse la secetă în elaborarea de planuri naționale de acțiune pentru reducerea dezastrelor provocate de secetă, potrivit sursei citate.
Deșertificarea este o problemă globală, cu implicații serioase la nivel mondial pentru biodiversitate, siguranță ecologică, eradicarea sărăciei, stabilitate socio-economică și dezvoltare durabilă.
Zonele aride sunt deja fragile. Pe măsură ce se degradează, impactul asupra oamenilor, animalelor și mediului poate fi devastator. Aproximativ 50 de milioane de oameni ar putea fi strămutați în următorii 10 ani ca urmare a deșertificării, informează ONU, potrivit site-ului dedicat https://www.un.org.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO
Problema deșertificării nu este însă nouă – a jucat un rol semnificativ în istoria omenirii, contribuind la prăbușirea mai multor imperii mari și la strămutarea populațiilor locale. Dar astăzi, ritmul degradării terenurilor arabile este estimat la 30 până la 35 de ori mai mare decât rata istorică, arată sursa citată.
Aproximativ două miliarde de oameni depind de ecosistemele din zonele aride, dintre care 90% trăiesc în țări în curs de dezvoltare. În multe țări subdezvoltate se creează o spirală descendentă, unde suprapopularea exercită presiune pentru exploatarea zonelor aride pentru agricultură. Aceste regiuni marginal productive sunt suprapășunate, terenul este epuizat, iar apele subterane sunt supraexploatate, potrivit www.un.org.
Foto (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO
În cadrul temei „Restaurați pământul. Deblocați oportunitățile”, evenimentul din 2025 scoate în evidență modul în care restaurarea fundamentului naturii – pământul – poate crea locuri de muncă, poate spori securitatea alimentară și a apei, poate sprijini acțiunile climatice și poate construi reziliență economică.
În 2024, tema Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, „Uniți pentru pământ. Moștenirea noastră. Viitorul nostru”, a avut în vedere viitorul administrației terenurilor – cea mai prețioasă resursă pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea a miliarde de oameni din întreaga lume.
Tema Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei în anul 2023, „Her land. Her rights’”/ „Terenul ei. Drepturile ei”, evidenția faptul că investiția în accesul egal al femeilor la pământ și la activele asociate este o investiție directă în viitorul lor și al umanității.
Potrivit ONU, în toate părțile lumii, femeile se confruntă cu bariere semnificative în asigurarea drepturilor funciare, limitându-le capacitatea de a se îmbogăți și de a prospera.
În multe regiuni, acestea rămân supuse unor legi și practici discriminatorii care le împiedică dreptul de a moșteni și accesul la servicii și resurse. Iar când pământul este degradat și apa este rară, femeile sunt adesea cele mai grav afectate.
Tema Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei din 2022, „Rising up from drought together”/„Împreună ne ridicăm din secetă”, sublinia necesitatea unei acțiuni timpurii pentru a evita consecințele dezastruoase pentru umanitate și ecosistemele planetare.
Deșertificarea este un fenomen care se numără printre cele mai mari provocări de mediu ale vremurilor noastre, potrivit ONU.
Deși deșertificarea poate include invadarea dunelor de nisip pe uscat, nu se referă la avansarea deșerturilor. Mai degrabă, este vorba despre degradarea persistentă a ecosistemelor uscate din cauza schimbărilor climatice și în principal a activităților umane: agricultura nedurabilă care epuizează nutrienții din sol, minerit, pășunatul excesiv (animalele mănâncă ierburile și erodează solul vegetal cu copitele) și defrișarea terenurilor, când copacii și tufișurile sunt tăiate pentru lemn de foc și cherestea sau când acestea sunt curățate pentru cultivare, arată sursa citată.
Eroziunea vântului și a apei agravează daunele, ducând pământul vegetal și lăsând în urmă un amestec extrem de infertil de praf și nisip. Combinația acestor factori este cea care transformă pământul degradat în deșert, potrivit https://www.un.org.
AGERPRES
