Cotidianul „Cuvântul Nou” relatează, pe larg, în paginile sale, din primăvara anului 1987, despre înființarea „Secției în limba română a Teatrului din Sfântu Gheorghe”, actualul Teatru „Andrei Mureșanu”, important eveniment cultural din viața publică a municipiului Sfântu Gheorghe și a județului Covasna.
Primul material de presă referitor la acest eveniment a fost publicat în numărul din 7 martie 1987, al publicației menționate, când, sub semnătura publicistului Ioan Drăgan, apare interviul cu actorul și regizorul Constantin Codrescu, cu titlul „Există în om, în artist, o permanentă sete de înnoire”. Din interviul amintit aflăm că „ joi, 5 martie 1987 a avut loc prima repetiție în municipiul reședință de județ -chiar în sediul instituției- a nou înființatei Secții în limba română a Teatrului din Sfântu Gheorghe, a viitoarei premiere cu piesa „Un pahar de sifon”, de Paul Everac. La întrebarea „Ce semnificație are pentru omul de teatru Constantin Codrescu, înființarea secției în limba română a teatrului din Sfântu Gheorghe?, Constantin Codrescu a răspuns:„Prin ea, Teatrul din Sfântu Gheorghe capătă alte dimensiuni. Lucru normal, firesc, municipiul Sfântu Gheorghe își capătă, astfel, posibilități de expresie de proporții naționale. Cred în impulsul de bine al acestei înnoiri, cred în ideea de tinerețe, și la propriu și la figurat. Pentru că întreaga promoție 1987 a institutelor din București și Tg. Mureș va fi repartizată aici, încredințată, deci, deschiderii noii secții, generația tânără fiind minunat reprezentată în colectivul nostru”.
De la începutul lunii aprilie, la rubrica „Actorii Secției Române a Teatrului din Sfântu Gheorghe”, din cotidianul menționat, sub semnătura publicistului Ioan Negură (Ioan Negulici), sunt prezentate interviuri cu câțiva dintre actorii noii secții. Astfel, în numărul din 4 aprilie este publicat interviul cu actrița Zoe Albani, cu titlul „Teatrul a fost și va rămâne viața mea”. La întrebarea „Cum se simte în orașul nostru actrița Zoe Albani?”, actrița a răspuns:„ Foare bine. Nu e prima dată când vin aici. Deseori am poposit la dumneavostră cu Teatrul Dramatic din Brașov. Cunosc mulți oameni, am prieteni. Ce m-a impresionat la spectacolele noastre a fost afluența de public. De fiecare dată sala a fost plină. De fiecare dată am găsit un public cald, adevărat iubitor al Teatrului”.
În ziarul din 6 aprilie apare interviul cu actorul Sandu Popa, cu titlul „Ca fost elev nu puteam să nu-mi urmez profesorul”. La întrebarea „Vă place Sfântu Gheorghe”, răspunsul a fost: „E un oraș intim, cochet, cu oameni minunați și pe care sunt convins, îi vom avea în mijlocul nostru, bucurându-se deopotrivă cu noi de împlinirile Teatrului din Sfântu Gheorghe”. A doua zi, 7 aprilie, este publicat interviul cu actorul Sebastian Comănici, cu titlul „Sunt un împătimit al teatrului”. Răspunzând la întrebarea referitoare la proiectele de viitor, actorul a răspuns: „Am venit aici, la Sfântu Gheorghe, cu dorința să pun și eu o parte din sufletul meu, talentul și puterea mea de muncă, la realizarea acestei frumoase idei, așa cum am făcut și la Satu Mare și Suceava.” În final, pe 8 aprilie, apare convorbirea cu actorul Alex Mălinescu, sub titlul „Teatrul este profesiunea mea de credință”.
Așa după cum își amintește profesorul Petre Străchinaru, la vremea respectivă director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe -personalitatea locală direct implicată în înființarea Secției Române a Teatrului din Sfântu Gheorghe, și în asigurarea funcționării acesteia, în cea mai mare parte, din cele trei decenii de funcționare a Teatrului- festivitatea inaugurării a avut loc în cadrul unei „săptămâni teatrale”. În programul acesteia au figurat spectacolele unor prestigioase teatre din țară, și un recital de poezie eminesciană susținut de actorul Ioan Caramitru. De asemenea, au fost prezentate trei spectacole realizate pe scena de la Casandra de foști studenți de la clasa lui Octavian Cotescu, îndrumați de Gelu Colgeac, după trecerea la cele veșnice a marelui actor.
Din paginile ziarului „Cuvântul Nou” aflăm că, manifestarea denumită „Primăvara teatrală” a debutat în data 10 aprilie 1987, cu muzicalul „Asta-i ciudat” susținut de studenții de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie (I.A.T.C.) „I.L. Caragiale” din București, anul IV, clasa profesor Octavian Cotescu și profesor asociat Gelu Colceag”. Au urmat spectacolele „Matca” de Marin Sorescu, „Platonov” de A. P. Cehov, „Timp și adevăr” de Eugenia Bosânceanu (prezentat de Secția maghiară a Teatrului din Sfântu Gheorghe), „Un pahar de sifon” de Paul Everac, spectacolul de poezie „Primăvara Patriei” susținut „ de actori de frunte ai teatrelor bucureștene și ai celui din orașul reședință de județ”. Cu această ocazie a fost lansat și volumul de proză scurtă „Fugind peste Alpi” de Paul Everac.
Inaugurarea Secției Române a Teatrului din Sfântu Gheorghe a avut loc duminică, 12 aprilie 1987, cu spectacolul „Acțiunea se petrece în zilele noastre” de Elena și Nicolae Roșu, în interpretarea actorilor noii secții a teatrului. Au rostit alocuțiuni Ștefan Rab, Susana Gâdea, Paul Everac și Ilie Gabra. Cu această ocazie, în „Cuvântul Nou”, în luna aprilie 1978, au apărut mai multe cronici ale spectacolelor care au fost prezentate în programul „Primăvara teatrală” și interviuri cu actori, regizori, critici și alți oameni de cultură, dintre care menționăm: „Un spectacol pe care îl vom păstra mereu în inima noastră” și „Un gong pentru istorie” de Emil Rădulescu, „O seară de neuitat” de Ioan Drăgan, „Contopiți într-o singură inimă” de Mihai Crișan, „Un eveniment” de Teodor Mănescu ș.a. În final, în pagina „Primăvara teatrală”. Eveniment cu o încărcătură spirituală de substanță”, pagină apărută în numărul din 20 aprilie 1987, își expun părerea despre evenimentul menționat, formulând impresii, concluzii și proiecte de viitor, următoarele personalități: Paul Everac („Dorința de teatru a sporit”), Valeriu Grama („Zile de bogată viață spirituală”), Constantin Codrescu („A fi la înălțimea încrederii”) și Dan Turbatu („Dăruire și pasiune”), din declarația căruia am reținut: „Despre mine nu pot să spun altceva decât că îmi voi pune toate puterile mele în a sluji cu credință și devotament, cu dăruire, această instituție, pe care o dorim, nu este numai dorința mea, să fie printre primele scene ale țării”.
În primul an de activitate, Secția română a Teatrului din Sfântu Gheorghe a prezent următoarele premiere: „Acțiunea se petrece în zilele noastre” de Elena și Nicolae Roșu, în rolurile principale Sebastian Comănici, Sandu Toma, Dan Turbatu, Radu Cioroianu, Zoe Maria Albani, Constantin Cotimanis ș.a; „Un pahar de sifon” de Paul Everac, în interpretarea actorilor Carmen Petrescu și Constantin Cotimanis; „Adela”, prelucrare după cunoscutul roman al lui Garabet Ibrăileanu, de Cristian Munteanu. Rolurile principale au fost interpretate de apreciatul actor-cântăreț Cornel Constantiniu, Teodora Mareș, Constantin Codrescu; „Asta-i ciudat” de Miron Radu Paraschivescu, în regia lui Gelu Colceag, în interpretarea actorilor Oana Ștefănescu, Constantin Cotimanis, Teodora Mareș ș.a.; „Bietul meu Marat” de Alexei Arbuzov, în distribuție, actorii Elena Manoliu, Dorin Andone și Bogdan Caragea; „Din lumea lui Cehov”, versiune scenică semnată de Constantin Codrescu, în interpretarea actorilor Zoe Maria Albani, Carmen Petrescu, Oana Ștefănescu, Constantin Florescu, Constantin Cotimanis ș.a.; „Hoțul sentimental” de Tudor Popescu, în rolurile principale Ionel Mihăilescu, Florin Chiriac, Oana Ștefănescu, Elena Manoliu; „Căsătorie prin concurs” de Tudor Mușatescu, după Carol Goldoni. Distribuția cuprinde 10 actori, printre care Teodora Mareș, Sebastian Comănici, Dan Turbatu, Bogdan Caragea etc.
În paralel cu spectacolele prezentate de Secția română a Teatrului din Sfântu Gheorghe, iubitorii de teatru din municipiu au avut posibilitatea să vizioneze spectacolele unor teatre din țară. Astfel, în 12 mai 1987, Teatrul Național din București a sosit din nou la Sfântu Gheorghe, de această dată, cu piesa „Act venețian”, de Camil Petrescu. În rolurile principale s-au aflat îndrăgiții actori Florin Piersic și Cezara Dafinescu. În paginile cotidianului „Cuvântul Nou” apăreau articole despre teatru, în general, și despre teatrul din Sfântu Gheorghe, în special. Un asemenea articol a apărut în numărul din 10 august 1987, sub titlul „Teatrul, ca instituție formativ-educativă”, articol semnat de Constantin Codrescu, șeful Secției române a Teatrul din Sfântu Gheorghe.
La un an de la înființare, în 4 aprilie 1988, în cotidianul „Cuvântul Nou” a apărut interviul publicistului Ioan Drăgan cu actorul Constantin Codrescu, cu titlul „Teatrul din Sfântu Gheorghe nu numai că s-a înființat. El există”, din care redăm un fragment: Întrebare: „Peste câteva zile se împlinește un an de la înființarea secției române a Teatrului din Sfântu Gheorghe, al cărei șef sunteți. Cum vi s-a părut acest an; mai lung, mai scurt decât cei aproape 40 de ani de teatru pe care îi aveți? Răspuns: „Mi s-a părut destul de lung. Un an complex, un an neobișnuit, chiar tulburător pentru existența mea. N-am fugit niciodată de confruntări, așa că și acesta m-a antrenat într-un demers complex și acceptabil din toate punctele de vedere. El nu s-a desfășurat și nu se desfășoară comod, pentru că noi nu lucrăm cu date statistice, ci cu oameni, trebuind să formăm un colectiv dintr-un conglomerat uman compus din structuri diferite și nu întotdeauna dintre cele pașnice. …Rămân la părerea că trebuie să abordăm un repertoriu care să aducă și mulți bani, dar și mulți ani, acestea nu se pot atinge decât cu un repertoriu major și cu montări scenice de ținută”.
Din agenda teatrală locală a anului 1988 am reținut informațiile consemnate în interviul publicistul Ioan Drăgan, cu Marius Deac, secretarul literar al Secției Române a Teatrului din Sfântu Gheorghe, interviu apărut în cotidianul „Cuvântul Nou” , din 22 septembrie, cu titlul „Teatrul din Sfântu Gheorghe este o firmă care se impune”. Din interviu cititorii află că, „actorii români din Sfântu Gheorghe s-au întors recent dintr-un turneu întreprins pe litoralul românesc, turneu în care au susținut 11 spetacole vizionate de 9 200 de spectatori” . O tempora…! În luna octombrie a aceluiași an, la Sfântu Gheorghe a avut loc manifestarea „Zilele teatrului covăsnean”, în cadrul căreia s-au prezentat mai multe spectacole de teatru, în limbile română și maghiară și un simpozion pe tema mnișcării teatrale din România.
După primul deceniu de activitate, în studiul monografic „Teatrul Andrei Mureșanu Sf. Gheorghe 10ani!”, redactor Mădălin Guruianu, în climatul de libertate de după evenimentele din decembrie 1989, cunoscuți critici de teatru și-au exprimat opiniile despre locul, rolul și menirea teatrului românesc din Sfântu Gheorghe, după cum urmează: „Un teatru precoce” (Victor Scoradeț), „Cabinet de pshiologie teatrală” (Anca Rotescu), „Locul în care se întâmplă ceva” (Dumitru Chirilă), „Șansa multiculturalității” (Doru Mareș), „Un experiment reușit” (Miruna Runcan), „O privire metafizică” (Radu Macrinici, directorul Teatrului „Andrei Mureșanu”). Studiul monografic menționat cuprinde și articolul „Mărturii documentare privind teatrul românesc din județele Covasna și Harghita” semnat de subsemnatul. În finalul articolului am concluzionat:„Privită prin prisma mărturiilor documentare referitoare la teatrul românesc din județele Covasna și Harghita, aniversarea celor 10 ani de existență a Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sf. Gheorghe , ne apare ca un fapt de cultură ce reprezintă instituționalizarea firească și necesară a unei mișcări teatrale cu vechi tradiții. Într-o viitoare istorie a teatrului în limba română din această parte de țară, Teatrul „Andrei Mureșanu” are șansa să scrie un capitol care să constituie, pe de o parte, continuarea acestei tradiții, iar pe de altă parte, să reprezinte contribuția sa specifică la viața teatrală românească”. Este concluzia pe care o reafirmăm și la împlinirea a 30 de activitate teatrală, adresând felicitări colectivului instituției, conducerii acesteia și tuturor celor care au contribuit la depășirea numeroaselor momente dificile din existența sa.
La mulți ani Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe!
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
