Ziua internațională a conviețuirii pașnice invită statele să promoveze în continuare reconcilierea pentru a contribui la asigurarea păcii și a dezvoltării durabile, inclusiv prin colaborarea cu comunitățile, liderii religioși și alți factori relevanți, prin măsuri de reconciliere și ajutor și prin încurajarea iertării și a compasiunii între persoane. (sursa: https://www.un.org)

A trăi împreună în pace înseamnă a accepta diferențele și a avea capacitatea de a-i asculta, recunoaște, respecta și aprecia pe ceilalți, precum și de a trăi într-un mod pașnic și unit, potrivit sursei citate.

După efectele devastatoare ale celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost înființată Organizația Națiunilor Unite pentru a salva generațiile următoare de flagelul războiului. Unul dintre scopurile sale este acela de a realiza cooperarea internațională în rezolvarea problemelor internaționale, inclusiv prin promovarea și încurajarea respectului pentru drepturile omului și pentru libertățile fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie. (https://www.un.org)

În 1997, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin rezoluția 52/15, anul 2000 drept ‘Anul internațional pentru o cultură a păcii’. În 1998, a proclamat perioada 2001-2010 drept ‘Deceniul internațional pentru o cultură a păcii și non-violenței pentru copiii lumii’.

În 1999, Adunarea Generală a adoptat, prin rezoluția 53/243, Declarația și Programul de acțiune privind o cultură a păcii, care servește drept mandat universal pentru comunitatea internațională, în special pentru sistemul Națiunilor Unite, de a promova o cultură a păcii și non-violenței de care beneficiază întreaga umanitate, inclusiv generațiile viitoare, arată https://www.un.org.

Declarația a apărut ca urmare a conceptului – conținut în Constituția UNESCO – conform căruia „de vreme ce războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie să fie construite și pledoariile păcii”. Declarația îmbrățișează principiul că pacea nu presupune doar absența conflictului, ci necesită și un proces participativ pozitiv, dinamic, în care dialogul este încurajat și conflictele sunt soluționate într-un spirit de înțelegere și cooperare reciprocă.

Declarația recunoaște, de asemenea, că, pentru a îndeplini o astfel de aspirație, este nevoie de eliminarea tuturor formelor de discriminare și intoleranță, inclusiv cele bazate pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională, etnică sau socială, proprietate, dizabilitate, naștere sau alt statut, amintește sursa citată.

AGERPRES

Sursa foto: https://ziarulunirea.ro/

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail