Duminică, 15 august, într-o zi însemnată din Calendarul religios, când creștinii o pomenesc pe Sf. Marie Mare, în urmă cu 125 de ani venea pe lume un prunc ce avea să reprezinte o celebritate în lumea teatrului românesc. Ne referim la marele regizor Sică Alexandrescu, al cărui nume îl poartă cu cinste Teatrul Dramatic din Brașov, care a împlinit zilele trecute 75 de ani de existență.

Sunt coincidențe fericite aduse în atenție iubitorilor Thaliei de conducerea actuală a importantei instituții teatrale din municipiul de la poalele Tâmpei – respectiv actorul și directorul Dan-Cristi Cogălniceanu, care nu demult și-a desăvârșit pregătirea academică printr-un Doctorat în Management artistic. Până acum nu s-a ivit prilejul, dar iată a sosit momentul să-l felicităm în mod public pentru această onorantă izbândă profesională!

 

…Se știe că mulți spectatori covăsneni vin de ani de zile la Brașov atât în perioada stagiunilor regulate, dar și vara pentru a urmări reprezentațiile de operă, teatru, concertele simfonice, vernisajele importante, târgurile de carte, marile festivaluri. Aceștia participă la manifestările artistice atât în sălile de spectacol, cât și în aer liber, în spații neconvenționale (așa cum se întâmplâ în prezent când se derulează Stagiunea artistică estivală, despre care am relatat pe larg), de aceea ne-am gândit să le prezentăm acestor împătimiți de frumos profilul marelui regizor și om de cultură care a fost Sică Alexandrescu. Să precizăm din capul locului, așa după cum ne-a informat Diana-Flavia Stegaru, secretar literar al „TSA”, că duminică, 15 august va fi o zi specială pentru Teatrul din Brașov la împlinirea a 125 de ani de la naștere patronului său spiritual, regretatul Maestru Sică Alexandrescu. Între orele 15:00-17:00 se desfășoară activitatea intitulată generic ,,Ziua Porților Deschise”, când oricine poate vizita celebra clădire renovată acum trei ani, admirând impresionantul foaier, sala de spectacole, uriașa scenă, cabinele actorilor, atelierele etc. La ora 18:00 începe o Dezbatere teatrală la Garderoba-Studio, invitați fiind dramaturgul Mihai Ignat și criticul și istoricul literar, Iulian Cătălui, membru al Uniunii Scriitorilor. Intrarea este liberă la acest eveniment. Seara, de la ora 19:00 la Sala Studio ,,Stela Popescu” va fi prezentat spectacolul ,,Un bilet spre fericire”, de Spiró György. Traducerea îi aparține lui Zeno Fodor. Distribuţia: ”FEMEIA” – Bianca Zurovski; ”BĂRBATUL”-Mihai Bica. Regia este semnată de Diana Lupescu, iar scenografia îi aparține Luanei Drăgoiescu Durata reprezentației 1h 25’ (fără pauză). Prețuri bilete: unic – 30 lei; redus pentru pensionari, elevi şi studenţi – 10 lei

    

75 de ani de istorie: de la Teatrul Poporului la… Teatrul Sică

Alexandrescu

 

Amintita instituție publică de artă din bătrânul burg din Carpați s-a înființat în 1946, sub numele de Teatrul Poporului, primul spectacol având loc la finele anului cu comedia „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni. Din distribuţie făceau parte printre alții actorii amatori N. Clinciu, N. Cristea, Gh. Banu, Ana Baicu, Elisabeta Iovan, P. Petrovici.  Despre acest eveniment cultural neobișnuit în viața locuitorilor orașului munictoresc Brașov apărea la scurtă vreme în ziarul local „Drum nou” o consemnare stângace: În seara de 3 dec. 1946, Teatrul – care a devenit o necesitate imperioasă pentru marea masă muncitorească din Ţara Bârsei – s-a înfăptuit! Într-o sală plină de muncitori, intelectuali şi oficialităţi, Teatrul Poporului şi-a deschis porţile. Piesa prezentată a fost interpretată numai de elevi ai…Conservatorului Muncitoresc (!?). Interpreţii îndrumaţi de profesorul lor Florin Eliade, au realizat un tot omogen, care a impresionat sala. Să mai precizăm că regizorul spectacolului era şi directorul teatrului.

Naţionalizarea din iunie 1948 a avut ca efect şi etatizarea instituţiilor de spectacol dramatic, Teatrele Poporului devenind Teatre de Stat. Și la Brașov în anul 1949 se schimbă titulatura, iar din 1969 este numit Teatrul Dramatic, pentru a se deosebi de Teatrul Muzical din localitate (actualmente Opera brașoveană). Ultima modificare s-a produs la inițiativa regizorului Sică Alexandrescu, care era director în acea vreme. Din 1994 Teatrul a primit numele celebrului regizor, așa cum se numește și în prezent.

Cert este că în primele stagiuni s-au perindat mulți actori, dar și șefi fără prea mare experienţă artistică. Eventual posedau o bună pregătire propagandistică, precum a fost directoarea Nela Stroescu, devenită ulterior activistă în Ministerul Culturii. I-a urmat la conducere pentru scurtă vreme ziaristul Dinu Moisescu și abia din 1952, odată cu numirea lui Marin Pârâianu (care era şi regizor), încep să se contureze semnele unei ascensiuni profesionale a colectivului. S-au succedat nu mai puțin de…şapte directori, trei provenind dintre actori, precum Ion Neleanu, Emil Siritinovici, Nicolae Albani. Apoi, din 1967, la conducerea teatrului a venit de la București, aureolat de o carieră strălucită, Maestrul Sică Alexandrescu, ce avea să ajungă Artist al Poporului – cea mai importantă recunoaștere a activității unui om de teatru – în timpul mandatului său producându-se schimbarea denumirii instituţiei, în Teatrul Dramatic. Dar nu doar al titulaturii, ci și a calității demersului artistic.

Începând cu anul 1978 la Teatrul Sică Alexandrescu se desfășoară  elebrul Festival de Dramaturgie Contemporană, despre care am relatat de mai multe ori în ziarul nostru.

Un adevărat Artist al Poporului

Vasile (Sică) Alexandrescu s-a născut pe 15 august 1896 la București și a decedat în 6 august 1973, în Franța. Dragostea pentru teatru i-a fost inoculată de tatăl său, Vasile Alexandrescu, actor la Teatrul Național din Capitală. Așa se face că după absolvirea Liceului Sf. Sava, tânărul Sică a început să calce la… propriu și la figurat pe urmele părintelui său. Mai întâi a activat regizor de culise la Național, apoi căpătând ceva experiență a avansat ca director de scenă al Teatrului Național din Cluj,  după care a revenit la București la Teatrul de Comedie. Din anul din 1947 îl găsim  drept regizor „plin” la Naționalul bucureștean. Spre finalul carierei a preluat și conducerea Teatrului din Brașov.

 

Magistrul Sică Alexandrescu a montat în primul rând capodoperele literaturii dramatice românești, creațiile lui I.L. Caragiale dobândind în montările sale aura clasicului. De asemenea, a pus în scenă comedii ale lui Gogol și Goldoni, dar și lucrări dramatice românești și rusești de succes, cele mai populare fiind „O chestiune personală” de Alexandru Stein, „Anii negri” de Aurel Baranga și N. Moraru. La 17 septembrie 1948 a avut loc la Teatrul Național din București Premiera savuroasei comedii „O scrisoare pierdută”, avându-i în distribuție pe „monștri sacri” Costache Antoniu, Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Niki Atanasiu. Un alt Artist al Poporului, Alexandru Giugaru, avea să apară mai târziu în rolul Trahanache.

 

 

Incontestabil, cea mai prestigioasă punere în scenă a „Scrisorii pierdute” a lui Ion Luca Caragiale îi aparține Maestrului Sică, o adevărată bijuterie regizorală. Care apoi a fost preluată pe film, pe generic aflându-se cei mai mari actori români din toate timpurile.

Menționăm și o altă reușită, Premiera „O seară la Union”, o adaptare scenică realizată de Sică Alexandrescu, în care i-a distribuit pe Costache Antoniu, Eugenia Popovici, Ion Finteşteanu, Birlic ş.a., mulţi dintre ei jucând în …travesti!

În 1951 a montat „D’ale carnavalului” cu Marcel Anghelescu (Iordache), Niki Atanasiu (Nae Girimea), Radu Beligan (Catindatul), Cella Dima (Didina Mazu), Carmen Stănescu şi Maria Voluntaru (Miţa Baston), Grigore Vasiliu-Birlic (Crăcănel), I. Horaţiu (Un ipistat), Maria Grecescu (O mască).
Un an mai târziu urmează alt mare succes teatral, „O noapte furtunoasă”, cu Marcel Anghelescu (Nae Ipingescu), Alexandru Giugaru (Jupân Dumitrache), Silvia Dumitrescu (Veta), Eugenia Popovici (Ziţa), Radu Beligan (Rică Venturiano), Niki Atanasiu (Chiriac), Ion Ciprian şi Constantin Dinescu (Spiridon). După mai puţin de o lună, scoatea la rampă spectacolul „Momente”, semnând dramatizarea şi regia; muzica de scenă de Emil Bobescu, unde jucau actorii: Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Mircea Demetriad, Alexandru Diaconescu, Cella Dima, Ion Finteşteanu, Al. Giugaru, Birlic.

 

 

Urmează în 1956 un turneu memorabil la Moscova cu piesa „Revizorul”, de Gogol, cu Radu Beligan în rolul „Hlestakov” şi Alexandru Giugaru în rolul „Primarului”. Elogii, peste elogii.După aceea Sică Alexandrescu montează spectacolul cu piesa „Bădăranii” de Goldoni, la Teatrului Naţional din Capitală, spectacol cu un ecou răsunător şi la Veneţia, cu ocazia aniversării a 250 de ani de la naşterea lui Goldoni, în 1957.

Montarea românească a uimit prin fidelitatea viziunii regizorale faţă de universul goldonian şi prin performanţele actoriceşti, greu egalabile – scria presa italiană. Cronicile erau la superlativ, evidențiindu-se prestația „surprinzătoare” a trupei bucureştene care a încântat prin stilul şi plasticitatea montării. A fost un nou triumf, la fel cum se întâmplase  cu „Revizorul” la Moscova.

Regizorul Sică Alexandrescu a semnat și ecranizarea piesei „Bădăranii“ (1960), după piesa omonimă scrisă de Carlo Goldoni. A fost un spectacol de autor, traducerea și regia artistică aparținându-i, cu o distribuție excepțională, din care au făcut parte Alexandru Giugaru, George Calboreanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Tanți Cocea, Cella Dima, Eugenia Popovici, Silvia Dumitrescu-Timică, Niky Atanasiu. Datorită uriașului succes la public, spectacolul a fost înregistrat la Radio și la Televiziune.

***

Drept recunoaștere a contribuției sale monumentale la propășirea Teatrului românesc,  prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR, i s-a acordat regizorului Sică Alexandrescu titlul de Maestru Emerit al Artei „Pentru merite deosebite, realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior a primit și titlul de Artist al Poporului. A fost distins, totodată, cu Ordinul Muncii clasa I (1952) „Pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „Pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

…Sică Alexandrescu – Un Om, un Artist, un Ctitor de teatru. Omagiul nostru să vă însoțească printre stele, Maestre!

Horia C. Deliu

 

 

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail