Câteva zeci de copii și tineri au prezentat ieri un program artistic, la grupul statuar Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, ca un omagiu adus domnitorului.
Programul a făcut parte din manifestările derulate de către Fundația „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, sub genericul „Mihai Viteazul și Visul Unirii – punte peste vremuri”. Cu o tradiție de aproape trei decenii, evenimentul este dedicat celor 418 ani de la intrarea domnitorului în Alba Iulia şi de la realizarea primei Uniri a Ţărilor Române, și reprezintă, totodată, un omagiu adus patronului spiritual al Fundației organizatoare.
„Manifestarea <<Mihai Viteazul și Visul Unirii – punte peste vremuri>>, se află la a XXVIII – a ediție și se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Covasna, acțiunile care aparțin acestui eveniment important pentru conștiința poporului român fiind adresate tuturor categoriilor de vârstă, sociale, religioase și etnice”- ne-a spus președinta Fundației, prof. ing. Maria Peligrad.
Programul de duminică a debutat după oficierea Sfintei Liturghii la Catedrala Ortodoxă din municipiu, cu un marș către grupul statuar Mihai Viteazul din municipiu, unde a avut loc tradiționala adunare populară. Câteva zeci de copii și tineri – elevi, preșcolari, studenți și nu numai, îmbrăcați în costume naționale, purtând eșarfe tricolore, steaguri sau cocarde, au ocupat treptele ce duc către grupul statuar. Acolo, după intonarea imnului național, preotul paroh Ioan Marin, de la Catedrală, a oficiat un scurt serviciu religios, după care prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a luat cuvântul. Adresându-se celor prezenți, acesta a spus, printre altele:
„În primul rând, vreau să le mulțumesc celor care organizează acest eveniment, an de an, pentru că este mai mult decât important să facem asta și chiar mă gândeam în timpul intonării imnului: uitați ce imagine frumoasă: practic, replicăm în fapt versurile imnului, pentru că sub straja lui Mihai sunt strănepoții lui, și ce tribut mai frumos poate fi decât un omagiu adus de către acești minunați copii? Le mulțumesc și acestor minunați copilași și tineri care au venit aici să îl omagieze pe domnul nostru Mihai Viteazul, așa cum știu mai bine, dar și doamnelor educatoare și învățătoare care au pregătit programul artistic și tuturor celor implicați în organizarea acestui eveniment! Vă mulțumesc că sunteți aici!”
Prof. ing. Maria Peligrad, președinta Fundației „Mihai Viteazul”, a dat, apoi, citire unor fragmente din evocarea „Mihai Viteazul – erou național și reîntregirea României”- pe care a pregătit-o împreună cu prof. Anca Preda, de la Întorsura Buzăului.
„Marele voievod Mihai Viteazul este o personalitate de excepție, care întruchipează dorința de libertate și unitate a poporului român. Simbol al eroismului românesc, el este cel care a unit sub același sceptru, Țara Românească, Transilvania și Moldova, înfăptuind, astfel, cel mai strălucit act al Evului Mediu românesc. Desființând hotarele nefirești, impuse românilor de vitregia vremurilor și a marilor imperii vecine, el împlinea un deziderat istoric. În definirea programului său politic, Mihai Viteazul a invocat de mai multe ori atașamentul față de creștinătate. Calitatea de bun creștin, cu milă de săraci, ca trăsătură a personalității lui Mihai Viteazul, i-a dictat angajarea în ultima mare încercare de cruciadă târzie din istoria universală și i-a înlesnit motivația religioasă a acțiunilor sale politico – diplomatice și militare. În primă fază, planul politic al lui Mihai Viteazul, a vizat înlăturarea domniei otomane, dar însușirile lui Mihai Viteazul, de mare strateg care știe să folosească la maximum terenul pentru a face față, cu o oaste mică, unui dușman mult superior numeric, curajul personal, îndrăzneala, eroismul manifestat în situații grele, au ieșit în relief îndeosebi în marea încleștare de la Călugăreni, rămasă celebră în istoria și literatura română. Victoriile au născut în mintea domnitorului idei politice fecunde, planuri îndrăznețe, privite cu admirație sau temere, de contemporanii săi. Cristalizarea planului politic al lui Mihai Viteazul, de a strânge sub aceeași stăpânire, cele trei țări române, s-a născut dintr-o necesitate strategică și politică, fiind o reacție românească la planurile dominatoare străine.
În toamna anului 1599, Mihai Viteazul se afla într-o situație extrem de dificilă, din care nu putea ieși decât printr-o acțiune militară energică, dublată de o acțiune diplomatică. În pregătirea campaniei din Transilvania, Mihai Viteazul a dovedit o veritabilă măiestrie diplomatică. El i-a convins pe turci că acțiunea sa nu știrbește interesele Porții, iar pe imperiali, că intervenția o face în numele ideii creștine. A contat pe masele largi ale populației de aceeași limbă cu el și a căutat să-și asigure sprijinul secuilor nemulțumiți de regimul Bathor-eștilor. La trecerea sa în Transilvania, voievodul Mihai Viteazul s-a oprit la 8 octombrie 1599, în Întorsura Buzăului, așezându-și tabăra pe o colină de la marginea localității, denumită astăzi << Dealul taberei>>.
Cronicarul Ștefan Szamoskozi, susține că la 15 octombrie 1599, Mihai Viteazul și oastea sa ar fi ajuns pe fânețele stăpânite de familia grofului Ioan Beldi, fânețe situate între Vama Buzăului și Tabla Buții (…). Victoria de la Șelimbăr, împotriva cardinalului Báthory, a constituit piatra fundamentală în ceea ce avea să urmeze conform planurilor care vizau crearea unui nou edificiu statal. Intrarea sa triumfală, la 1 noiembrie 1599, în Alba Iulia, a consființit unirea Transilvaniei cu Țara Românească. Urmează apoi, cu o campanie militară rapidă și neașteptată, supunerea Moldovei, realizând, astfel, pentru prima dată, unirea politică a țărilor române, intitulându-se în documentele vremii <<cu mila Lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și Moldovei>>. (…) Ce ne-a lăsat nouă Mihai Viteazul? Unirea (…) și visul unirii. De aici ne-am ales noi titlul acestei mari și îndelungi manifestări, a XXVIII-a ediție. (…) Mihai Viteazul a intrat în conștiința românilor ca o personificare a ideii de independență și unitate statală, unitate care s-a finalizat la 1 decembrie 1918. (…)”- a arătat prof. ing Maria Peligrad.
A urmat apoi programul artistic susținut de copiii și tinerii care așteptau pregătiți în fața grupului statuar Mihai Viteazul. Cei prezenți – locuitori ai orașului, dar și persoane din împrejurimi, au urmărit spectacolul „Cântec pentru țara mea”, susținut de preșcolarii de la Grădinița cu Program Prelungit „Pinocchio” din Sfântu Gheorghe, coordonați de cadrele didactice Loredana Munteanu, Adriana Olteanu și Cornelia Dodan, după care, momentul pregătit de elevi ai Școlii Gimnaziale „Ady Endre” din municipiu, coordonați de înv. Maria Bularca, spectacolul de dansuri populare prezentat de Ansamblul „Oltul” din Hăghig, coordonat de Laura Andrea Incze, programul de cântece patriotice pregătit de tânărul Alexandru Baciu din Covasna, spectacolul susținut de grupul „Pădurenii” din Barcani – coordonat de Cristina Deteșanu și momentul poetic pregătit de prof. Maria Stoica și elevi de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe.
Cea de-a XXVIII-a ediție a manifestărilor„Mihai Viteazul și visul Unirii- punte peste vremuri” a început în data de 24 octombrie, cu o sesiune de comunicări științifice cu titlul „Evenimentele de la 1599 și personalitatea lui Mihai Viteazul”, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sfântu Gheorghe, a continuat vineri, 27 octombrie, cu concursul de istorie – literatură „Mihai Viteazul – flacără nestinsă a întregirii noastre”, derulat la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și la care au participat echipe de elevi din județ, și s-a încheiat ieri cu Adunarea Populară și programul artistic.
În 4 noiembrie, câștigătorii concursului de istorie – literatură vor merge în excursie pe traseul Brețcu – Oituz – Poiana Sărată – Mărășești.
Ana Ciorici Costache
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail