De-a lungul timpului, comunitățile românești din sud-estul Transilvaniei, trăitoare în localități multietnice și pluriconfesionale și-au asigurat dăinuirea identitară, organizându-și viața cotidiană în jurul bisericilor strămoșești, a școlilor în limba română și a instituțiilor și asociațiilor de cultură. Un rol deosebit l-a avut, în acest sens, tezaurul culturii populare tradiționale, transmis cu sfințenie, din generație în generație.
Încă de la înființarea sa, în anul 1861, Asociațiunea ASTRA a fost prezentă în majoritatea comunităților românești din Arcul Intracarpatic, activitatea ei fiind susținută de preoții și învățătorii locali, dar și de intelectuali născuți în zonă și care au îndeplinit rosturi importante în conducerea Asociațiunii, în rândul cărora s-au aflat: viitorul patriarh Elie Miron Cristea din Toplița, Octavian Codru Tăslăuanu din Bilbor, protopopul Elie Câmpeanu din Gheorgheni, viitorul mitropolit Nicolae Colan, protopopii Aurel Nistor și Ioan Rafiroiu, precum și medicul Pompiliu Nistor din Araci, protopopul Ioan Moga din Vâlcele, protopopii Constantin Dimian și Dumitru Coltofeanu din Brețcu, prof. Nicolae Bogdan din Hăghig ș.a.
La Araci, începând cu anul 1905 a funcționat Casa de cultură a comunității locale, construită din fondurile învățătorului Dimitrie Cioflec, autorul primei culegeri de folclor din Țara Bârsei.
Cunoscuta stațiune balneară Vâlcele era vizitată anual de numeroase și importante personalități ale vieții publice, din toate provinciile istorice românești, în stațiune desfășurându-se o bogată activitate culturală.
Primele formații corale din zonă au funcționat pe lângă stranele bisericilor ortodoxe și greco-catolice, școlile gimnaziale și și liceale, căminele culturale, asociațiunea ASTRA, asociațiile învățătorilor etc.
După decembrie 1989, s-au înmulțit și diversificat proiectele culturale, implementate de către tot mai multe asociații românești din județele Covasna și Harghita, din rândul cărora menționăm: Fundația „Mihai Viteazul” și Liga Cultural Creștină „Andrei Șaguna” din Sfântu Gheorghe, Fundația „Miron Cristea” din Toplița, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita, Asociația Cultural Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna ș.a.
Dintre formațiile folclorice românești, profesioniste și de amatori din cele două județe enumerăm: Ansamblul folcloric profesionist Rapsodia Călimanilor al Centrului Cultural Toplița, corurile Plai Întorsurean Întorsura Buzăului, Pădurenii Barcani, Siteanca Sita Buzăului, Arhanghelii Toplița; Ansamblul Brâulețul Sita Buzăului, Ansamblul folcloric Cununa Carpaților Întorsura Buzăului, Ansamblul de dansuri populare Oltul din Hăghig, grupurile folclorice Florile Zagonului din Zagon, Datina și Izvorașul din Zăbala, Junii Covăsneni din Covasna, ansamblul de dansuri populare Sărmaș și grupul folcloric Livezenii din Livezi, jud. Harghita etc. O prestație corală deosebită este susținută de corurile catedralei episcopale din Miercurea Ciuc și al catedralei ortodoxe – paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe.
Prin grija instituțiilor și asociațiilor românești, în județele Covasna și Harghita, sunt organizate o serie de manifestări cultural-artistice precum festivaluri, nedei, șezători, cum ar fi: Festivalul cântecului păstoresc Miorița la Toplița, Festivalul Ciobănașul la Întorsura Buzăului, Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă Crăciunul la români și Festivalul coral George Sbârcea la Sfântu Gheorghe, Festivalul de dans popular Roata stelelor la Tulgheș, Festivalul Național Mlădițe Românești la Întorsura Buzăului, Festivalul de folclor al copiilor Cântec, joc și voie bună, Festivalul cântecului şi jocului pentru copii Dăinuind prin Artă și Tradiție și Tradiție și Măiestrie la Miercurea Ciuc, manifestări folclorice organizate cu ocazia zilelor localităților; Sântiliile de la Covasna și Zăbala, Nedeia Sânpetrului de la Vâlcele; Festivalul Așa-i dansul pe la noi și Întâlnirea fanfarelor de la Voșlobeni; Șezătoarea călătoare Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie, acțiunile inițiate de Academia Iei din Tulgheș, de Grupul Șezătoare la Miercurea Ciuc; Crăciunul la Gălăuțaș, Gălăuțașul în sărbătoare și Târgul crescătorilor de oi de la Gălăuțaș, sărbătorile De la moșii noștri și La șezătoare la români din Sita Buzăului, Festivalul de colinde Florile dalbe. De remarcat prezența manifestării Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita – Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în 10 iunie 2017.
Un loc distinct, în rândul formațiilor corale din județele Covasna și Harghita, îl ocupă corul Voievozii Munților, din Vâlcele, înființat, coordonat și dirijat de preacucernicul preot paroh – Vasile Antonie Tămaș, personalitate care s-a afirmat în viața publică locală, regională și națională, prin proiectele sale culturale și sociale, continuând astfel rodnica activitate pastorală, editorială și civică a regretatului preot cărturar Ioan Tămaș Delavâlcele, bunul său tată.
Corul Voievozii Munților, din Vâlcele, comuna Araci, jud. Covasna s-a impus în viața culturală românească printr-o serie de trăsături specifice precum: repertoriul format în mod deosebit din piese corale cu un pronunțat mesaj și conținut patriotic (multe din acestea fiind creația preotului Vasile Antonie Tămaș); membrii corului formează o mare familie, deși au profesii și preocupări diverse; prin portul și prestația lor, membrii corului au un comportament „voievodal”, transmițând un mesaj de demnitate, optimism și un îndemn la păstrarea și afirmarea tradițiilor culturale primite de la înaintași.
Dovedind o generozitate și un spirit de jertfă pe altarul culturii naționale, corul a participat la numeroase manifestări cultural-artistice de pe întreg cuprinsul țării, fiind un adevărat mesager al românilor din zona noastră. Prin participarea corului la numeroase emisiuni de radio și televiziune, cultura și tradițiile de la noi au devenit cunoscute unui public deosebit de numeros din țară și de peste hotare.
Prin întreaga sa activitate, corul „Voievozii Munților” a devenit o formație etalon pentru cultura românească din Arcul Intracarpatic, scriind o filă de cultură românească la răscrucea dintre secole și milenii, cinstind, pe de o parte, memoria înaintașilor iar pe de altă parte, lăsând în urmă o moștenire vrednică de urmat pentru generațiile viitoare.
La mulți și rodnici ani tuturor membrilor corului „Voievozii Munților” și vrednicului său dirijor, Părintele Antonie Vasile Tămaș!
Dr. Ioan Lăcătușu
